Dezbatere CCR cu privire la obiectiile de neconstitutionalitate formulate de Klaus Iohannis, PNL si USR

Marti, CCR discuta obiectiile de neconstitutionalitate formulate de Klaus Iohannis, PNL si USR.

„-Art. 16 alin. (3) – lit. a) prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savarsirea acelei fapte. Ori de cate ori legea penala prevede ca pentru a putea fi infractiune se impune savarsirea faptei intr-un anume scop, infractiunea trebuie sa fie savarsita cu intentie directa, care sa rezulte in mod neindoielnic, din circumstantele concrete ale cauzei-. Curtea Constitutionala, in jurisprudenta sa constata, prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constitutie, a statuat ca “orice act normativ trebuie sa indeplineasca anumite conditii calitative, printre acestea numarandu-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta trebuie sa fie suficient de precis si clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficienta a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – sa prevada intr-o masura rezonabila, in circumstantele spetei, consecintele care pot rezulta dintr-un act determinat.

Desigur, poate sa fie dificil sa se redacteze legi de o precizie totala si o anumita suplete poate chiar sa se dovedeasca de dorit, suplete care nu trebuie sa afecteze insa previzibilitatea legii. ”Or, dispozitia cuprinzand conditia ca intentia directa „sa rezulte in mod neindoielnic, din circumstantele concrete ale cauzei” este neclara, inclusiv prin raportare la obiectul dispozitiei modificate, in sensul ca cerinta impusa de legiuitor si-ar gasi rostul mai degraba in cadrul dispozitiilor referitoare la probaţiune. Astfel, dispozitia de modificare a art. 16 alin. (3) lit. a) incalca principiul securitatii juridice, consacrat la art. 1 alin. (5) din Constitutie. In opinia noastra, considerentele precitate il obligau pe legiuitor ca, in procedura de punere in acord a legii, sa modifice art. 35 alin. (1) C. pen. in sensul eliminarii conditiei unicitatii subiectului pasiv in cazul infractiunilor continuate. Or, prin eliminarea in corpore a dispozitiei de modificare a art. 35 alin. (1) C. pen. se revine la forma in vigoare, care, textual, prevede aceeasi solutie normativa. De altfel, solutia legislativa aleasa contravine si scopului declarat al initiatorilor, de punere de acord a prevederilor Codului penal cu deciziile Curtii Constitutionale. Prin urmare, dispozitia de eliminare a modificarii art. 35 alin. (1) C. pen. incalca art. 147 alin. (2) si (4) din Constitutie, referitoare la limiterea reexaminarii si la efectul general obligatoriul al deciziilor Curtii Constitutionale.

Diminuarea termenelor de prescriptie a raspunderii penale pentru infractiuni cu pericol social ridicat, concomitent cu reducerea termenelor speciale de prescriptie a raspunderii penale pune la indoiala aptitudinea sanctiunilor penale de a-si atinge scopul preventiv. Prin urmare, consideram ca art. 154 alin. (1) lit. b) si c) si art. 155 alin. (3) incalca prevederile art. 1 alin. (3) din Constitutie privind statul de drept, care „impun legiuitorului obligatia de a lua masuri in vederea apararii ordinii si sigurantei publice, prin adoptarea instrumentelor legale necesare in scopul reducerii fenomenului infractional cu excluderea oricaror reglementari de natura sa duca la incurajarea acestui fenomen.” (Decizia nr. 44/2016) De asemenea, se ignora cu desavarsire dreptul victimelor de a avea ele insele parte de o procedura echitabila, incalcandu-se, astfel, art. 124 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia „Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti”, precum si principiul aflarii adevarului, „adica dreptul la un proces echitabil al partii interesate in luarea in considerare a tuturor probelor administrate care contribuie la aflarea adevarului, si principiul dreptatii, consacrat de art. 1 alin. (3) din Constitutie ca o valoare suprema a statului de drept. Legea incalca principiul bicameralismului consacrat de art.61 alin. (2) si art.75 din Constitutia Romaniei Referitor la principiul bicameralismului Curtea Constitutionala a dezvoltat o jurisprudenta consistenta, consacrand existenta acestuia ca element extrinsec de constitutionalitate.

Raportat la prezenta cauza, constatam ca legea in forma trimisa la promulgare contine un aport semnificativ cantitativ dar mai ales calitativ al Camerei decizionale, Camera Deputatilor, fata de forma supusa dezbaterii Camerei de reflectie, Senatul Romaniei. Astfel, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 633/2018 au fost declarate neconstitutionale nu mai putin de 64 de dizpozitii ale legii supuse controlului de neconstitutionalitate. In procedura de reexaminare, Senatul, in calitate de Camera de reflectie, actionand in limitele reexaminarii impuse de decizia Curtii, a formulat amendamente pentru punerea in acord a dispozitiilor declarate neconstitutionale”, se arata in textul sesizarii.

1091 views

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

cool good eh love2 cute confused notgood numb disgusting fail