Ionel Palar, presedinte al Comisiei pemanente a Camerei Deputatilor si Senatului pentru relatia cu UNESCO, a facut joi, 18 aprilie, declaratii pe tema statutului juridic al terenurilor pe care se afla ruinele cetatilor dacice. Afirmatiile s-au facut la Deva, cu ocazia unei dezbateri prilejuite de implinirea a 20 de ani de la includerea cetatilor dacice in patrimoniul UNESCO, scrie AgerPress.

Potrivit lui Ionele Palar, principala chestiune pe care autoritatile trebuie sa o lamureasca inainte de a  prelua aceste elemente patrimoniale in administrarea autoritatilor de judet, este statutul lor juridic, fiindca o parte din acestea se afla in continuare in proprietate privata,

Principala problemă care trebuie rezolvată în vederea unei preluări ulterioare a cetăţilor dacice în administrarea autorităţilor judeţene, după modelul Sarmizegetusa Regia, o reprezintă statutul juridic al terenurilor pe care se află situate aceste monumente UNESCO, o parte din suprafeţe fiind în proprietate privată,

Acesta a aratat ca prin intermediul bugetului de stat alocat in 2019 s-au obtinut fonduri in valoare de 2 milioane lei in vederea realizarii de planuri urbanistice zonale pentru suprafetele unde se afla cetati dacice, dar ca demersurile nu pot avansa pana ce situatia juridica a terenurilor nu este reglementata.   

„In afara de cazul fericit al Sarmizegetusa Regia, care este In patrimoniul Ministerului Culturii si data in administrare Consiliului Judetean Hunedoara, si unde vedem ca au inceput sa se intample lucruri pozitive, celelalte cetati dacice au o situatie incerta a terenurilor”, a precizat Ionel Palr. Deputatul a adaugat ca in momentul includerii cetatilor dacice pe lista UNESCO, statul roman s-a angajat sa treaca respectivele terenuri in patrimoniul statului, lucru care inca nu s-a petrecut. Acesta a oferit si doua posibile solutii la acest impas: exproprierea legala de utilitate publica, sau un schimb de terenuri intre stat si proprietarii actuali.