Comisia Europeana critica dur Guvernarea PSD, din cauza masurilor economice, planificarii bugetare dar si lipsei viziunii Guvernului pentru imbunatatirea infrastructurii.
Avertismentul din partea Comisiei Europene a venit miercuri, iar principalele critici la adresa Guvernarii au fost:
„Bugetul si planificarea bugetara
„Bugetul pentru 2019, adoptat de Guvern in februarie 2019 si aprobat de Parlament in martie, s-a abatut din nou de la mai multe reguli fiscal-bugetare, inclusiv de la regula privind deficitul structural. In plus, la fel ca in anii precedenti, autoritatile nu au trimis Parlamentului, pana la termenul prevazut de lege, si anume luna august, o actualizare a strategiei fiscal-bugetare pe termen mediu, subminand astfel rolul de orientare al acestuia. De asemenea, tot ca in anii anteriori, autoritatile nu si-au respectat obligatia de a semna o declaratie in care sa se angajeze ca bugetul pentru 2019 si strategia fiscal-bugetara respecta regulile fiscal-bugetare si principiile responsabilitatii fiscal-bugetare.
La planificarea bugetului sau, Romania nu tine seama in mod constant de prevederile inscrise in cadrul sau fiscal-bugetar. Regula privind deficitul structural la nivel national impune respectarea obiectivului bugetar pe termen mediu sau convergenta catre acest obiectiv, si anume un deficit structural care sa nu depaseasca 1 % din PIB. In 2016, Romania s-a abatut de la obiectivul bugetar pe termen mediu si se afla, de atunci, pe o traiectorie divergenta, nerespectand regula privind deficitul national. Cele doua rectificari ale bugetului pentru 2018 adoptate in toamna anului 2018 s-au abatut din nou de la mai multe reguli auxiliare care interzic cresterea plafoanelor de deficit si de cheltuieli in timpul unui exercitiu bugetar aflat in curs. Bugetul pentru 2019, adoptat de Guvern in februarie 2019 si aprobat de Parlament in martie, s-a abatut din nou de la mai multe reguli fiscal-bugetare, inclusiv de la regula privind deficitul structural. In plus, la fel ca in anii precedenti, autoritatile nu au trimis Parlamentului, pana la termenul prevazut de lege, si anume luna august, o actualizare a strategiei fiscal-bugetare pe termen mediu, subminand astfel rolul de orientare al acestuia. De asemenea, tot ca in anii anteriori, autoritatile nu si-au respectat obligatia de a semna o declaratie in care sa se angajeze ca bugetul pentru 2019 si strategia fiscal-bugetara respecta regulile fiscal-bugetare si principiile responsabilitatii fiscal-bugetare”.
Politicile fiscale controversate
„Dupa mai multi ani de eforturi sustinute de consolidare a sectorului financiar, stabilitatea financiara a fost din nou afectata in 2018 de un set de initiative legislative ale Guvernului si Parlamentului. Taxa pe activele bancare adoptata de guvern printr-o ordonanta de urgenta la sfarsitul lunii decembrie 2018, fara realizarea unei evaluari a impactului sau a unei consultari cu partile interesate, a generat ingrijorari serioase legate de impactul sau negativ asupra situatiei prudentiale a bancilor, asupra aplicarii politicii monetare si, in ultima instanta, asupra investitiilor si cresterii economice. Modul in care a fost adoptata si dispozitiile acesteia au avut un efect negativ semnificativ asupra cursului de schimb valutar, asupra capacitatii guvernului de a obtine imprumuturi pe piata si, in cele din urma, asupra perceptiei pe care partile interesate o au in ceea ce priveste riscurile operationale. Desi unele aspecte controversate ale taxei au fost modificate in martie 2019, modificarile au fost adoptate tot printr-o ordonanta de urgenta a guvernului si fara o evaluare a impactului. Au fost eliminate aspectele cele mai problematice ale taxei pe activele bancare, cele referitoare la valoarea totala a activelor. Cu toate acestea, in noua sa forma, taxa poate denatura stimulentele pentru contractarea de credite, ceea ce ar putea duce la o alocare necorespunzatoare a creditelor in economie”.
Legea pensiilor
„Noua lege a pensiilor, adoptata de Parlament in decembrie 2018, este susceptibila sa puna in pericol sustenabilitatea finantelor publice. Punctul de pensie, adica principalul parametru utilizat pentru indexarea pensiilor, urmeaza sa fie majorat cu 15 % in septembrie 2019 si cu 40 % in septembrie 2020. Legea pensiilor ar urma sa modifice o serie de parametri utilizati pentru calcularea pensiilor. In special, se preconizeaza ca valoarea punctului de pensie va creste, deoarece factorul de indexare utilizat la calcularea pensiilor existente nu ar mai urma cresterea preturilor, ci ar fi raportat permanent la cresterile salariilor si ale preturilor. In plus, perioada de cotizare utilizata la calcularea unei pensii va fi scurtata, ceea ce va duce la cresterea cheltuielilor cu pensiile noi. Pe de alta parte, eliminarea indicelui de corectie pentru pensiile noi (care stabilea o legatura partiala intre prima pensie si salariu) va atenua cresterea globala a cheltuielilor cu pensiile cauzata de ceilalti parametri. Anumite probleme structurale care afecteaza adecvarea pensiilor raman nesolutionate. Varsta medie efectiva de pensionare este apropiata de media UE, dar nu este aceeasi pentru femei si barbati. Acest lucru, cuplat cu o perioada de contributie mai scurta in cazul femeilor, duce la un decalaj de pensii considerabil intre barbati si femei”.
Inegalitate si saracie
„In ciuda imbunatatirilor recente, ratele saraciei si inegalitatii veniturilor raman ridicate, iar disparitatile regionale se accentueaza. Un roman din trei continua sa fie expus riscului de saracie si excluziune sociala, cele mai afectate grupuri fiind copiii, romii, persoanele cu handicap si persoanele in varsta. Calitatea si acoperirea serviciilor sociale sunt insuficiente, iar distributia teritoriala a acestora este inegala si necorelata cu nevoile specifice ale comunitatilor. Numai aproximativ 20 % din unitatile administrativ-teritoriale dispun de servicii sociale autorizate. De obicei, serviciile sunt concentrate in zonele mai bogate sau in zonele urbane, desi ele sunt cele mai necesare in zonele si regiunile mai sarace, rurale. Integrarea limitata a serviciilor de ocupare a fortei de munca, de educatie, de sanatate si a serviciilor sociale nu permite o incluziune durabila a diferitelor grupuri defavorizate. Persoanele cu handicap nu beneficiaza decat de sprijin limitat pentru a duce o viata independenta si pentru a avea acces la un loc de munca. Se constata foarte putine progrese in ceea ce priveste situatia comunitatii rome. Rata privarii de locuinta este cea mai ridicata din UE si are un efect negativ asupra incluziunii sociale. Politicile in domeniul locuintelor sunt descentralizate fara sa existe insa un cadru strategic, iar resursele financiare lipsesc adesea in comunitatile sarace. Indicatorul social de referinta utilizat ca baza pentru calcularea majoritatii prestatiilor sociale nu a fost actualizat din 2008 si s-a depreciat considerabil in comparatie cu salariul minim. Ca urmare, ratele saraciei in randul persoanelor cu o intensitate scazuta si foarte scazuta a muncii au crescut cu 50 % din 2010 pana in prezent”.
Problemele din sistemul de sanatate
„Sistemul de sanatate se confrunta cu numeroase provocari. Nivelul de finantare redus, utilizarea ineficienta a resurselor publice si lipsa reformelor limiteaza eficacitatea sistemului de sanatate. Emigrarea continua a fortei de munca a condus la un deficit considerabil de medici si de asistente medicale. Infrastructura sistemului de sanatate si prevalenta platilor informale constituie in continuare motive de ingrijorare. Persoanele care locuiesc in zonele rurale si grupurile vulnerabile au acces limitat la serviciile de asistenta medicala. La randul lor, acesti factori au un impact negativ asupra sanatatii populatiei, care ramane sub media UE, in ciuda imbunatatirilor recente. Se întarzie imbunatatirile atat de necesare ale asistentei medicale comunitare. Proiectul pilot de creare a unor centre de asistenta medicala comunitara a inceput cu intarziere, ceea ce are un impact asupra introducerii serviciilor de ingrijire integrate. Sectorul ingrijirii de lunga durata nu este pregatit sa faca fata imbatranirii rapide a populatiei. Exista foarte putine servicii de ingrijire la domiciliu si in centre de zi, iar acestea sunt concentrate in special in zonele cu venituri mai mari. Nivelul de acoperire si cheltuielile publice cu ingrijirea de lunga durata sunt printre cele mai scazute din UE, iar accesul la ingrijire de lunga durata, reabilitare si ingrijire paliativa este scazut”.
Calitatea infrastructurii
„Calitatea infrastructurii, inclusiv in sectorul transporturilor, al energiei, al deseurilor si al apelor reziduale, ramane scazuta si limiteaza perspectivele de crestere ale Romaniei. In ciuda investitiilor publice semnificative dupa aderarea Romaniei la UE, infrastructura fizica a tarii ramane subdezvoltata. Starea generala si fiabilitatea retelelor rutiere si feroviare sunt foarte slabe. Infrastructura nu tine pasul cu nevoile in materie de trafic generate de o economie in expansiune. Reteaua rutiera este una dintre cele mai putin dezvoltate din UE, iar reforma sectorului feroviar a ramas in urma. Emisiile de gaze cu efect de sera generate de transportul rutier au crescut puternic in ultimii cinci ani. In plus, nivelul foarte scazut al investitiilor in lucrari de întretinere a RO 8 RO redus viteza de circulatie a trenurilor si a afectat timpul de livrare a marfurilor prin intermediul transportului feroviar. Transportul urban este afectat de subfinantarea cronica, de organizarea necorespunzătoare a sectorului si de slaba capacitate administrativa a furnizorilor locali. In plus, infrastructura din sectoarele energiei, deseurilor, apei si apelor reziduale si interconectarea retelelor energetice continua sa fie deficitare. Sistemul de gestionare a deseurilor este in continuare caracterizat de un nivel foarte redus de reciclare a deseurilor municipale si de rate foarte ridicate de depozitare a deseurilor. Exista in continuare provocari in ceea ce priveste atingerea tintei de eficienta energetica, in special din perspectiva eficientei energetice a cladirilor, care ar putea fi mult imbunatatita”.
Leave a reply