In cadrul Reuniunii Anuale a Diplomatiei Romane ce a avut loc in data de 27 august, la Palatul Cotroceni, presedintele Klaus Iohannis a tinut un discurs prin intermediul caruia le-a multumit tuturor celor prezenti pentru cele realizate.

„Buna ziua si bun venit tuturor!

Doamna Ministru al afacerilor externe,

Domnule Ministru-delegat pentru afaceri europene,

Excelente,

Doamnelor si domnilor sefi de misiuni diplomatice si consulare,

Bine ati revenit la Palatul Cotroceni!

Din anul 2015, cand ne intalneam pentru prima data în acest format, am construit, cu cea mai mare parte dintre dumneavoastra, un dialog constructiv, prin care am conlucrat la promovarea intereselor nationale ale Romaniei in plan extern.

Va asigur ca apreciez eforturile pe care le faceti alaturi de ceilalti diplomati romani.

Asadar, dupa aproape cinci ani de mandat ca Presedinte al Romaniei si la conducerea politicii externe a tarii, aceasta reuniune este un bun prilej pentru a evalua cu responsabilitate si luciditate activitatea din aceasta perioada si pentru a proiecta prioritatile noastre strategice in perioada urmatoare si pe termen lung.

Doamnelor si domnilor,

In ultimii cinci ani am actionat permanent pentru a securiza stabilitatea si predictibilitatea politicii externe a Romaniei, esentiale pentru credibilitatea tarii noastre, ca actor extern. Actiunile de politica externa au vizat identificarea eficienta de solutii durabile fata de provocarile la adresa Romaniei, astfel incat obiectivele nationale sa fie realizate, in beneficiul cetatenilor nostri.

Pe parcursul acestor ani, politica noastra externa s-a axat pe coordonatele esentiale ale cresterii rolului Romaniei in cadrul Uniunii Europene si NATO, precum si pe intarirea si extinderea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii. Aceste linii esentiale raman extrem de importante in continuare si aveti responsabilitatea de a le aprofunda.

Actiunile si prioritatile de politica externa au urmarit totodata consolidarea celorlalte parteneriate si relatii strategice ale Romaniei, dar si cu alte state.

Am avut, in perioada 2015-2019, 25 de vizite bilaterale in afara tarii si am gazduit peste 40 de sefi de stat si de guvern in Romania, actiuni la care dumneavoastra ati contribuit decisiv.

In cadrul intalnirilor bilaterale si multilaterale pe care le-am avut, am urmarit constant si prioritar consolidarea Romaniei ca stat care are capacitatea de a livra angajamentele asumate si de a propune poziționari si solutii strategice care aduc valoare adaugata si cresc profilul international al Romaniei.

In ceea ce priveste dimensiunea europeana, ultimii cinci ani au avut o insemnatate aparte pentru Romania, inclusiv prin marcarea, in 2017, a 10 ani de la aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana.

Anul acesta reprezinta, in plus, un moment de satisfactie prin derularea cu succes a primei Presedintii a Romaniei la Consiliul Uniunii Europene.

Astfel, am reusit sa generam rezultate importante, consensuale, in folosul proiectului european, contribuind la consolidarea unei Uniuni mai coerente, mai unite si mai puternice.

Ca Presedinte al Romaniei, am sustinut constant ideea ca unitatea este sursa fortei Uniunii, atat pe plan intern, cat si in extern. Am considerat intotdeauna ca avem nevoie de o Uniune incluziva, care nu lasa in urma niciun stat membru si niciun cetatean european.

Cu certitudine, momentul de varf al actiunii noastre in plan european a fost Summitul de la Sibiu din 9 mai a.c. Am trait impreuna un moment istoric in care, alaturi de ceilalti lideri europeni, am reafirmat vointa comuna si unitatea statelor membre in jurul valorilor si obiectivelor comune pe care Uniunea Europeana le reprezinta.

Declaratia de la Sibiu va ramane un reper relevant: cel mai important mesaj al Declaratiei – adica «spiritul de la Sibiu» – este confirmarea vointei noastre de a continua, impreuna, proiectul european.

De asemenea, Romania si-a dovedit, pe parcursul Presedintiei, angajamentul profund fata de consolidarea relatiei transatlantice. Am depus eforturi serioase pentru proiectarea unei agende pozitive Uniunea Europeana–Statele Unite si aprofundarea dialogului dintre cele doua parti, mai ales pe teme unde exista inca abordari diferite.

Pentru Romania raman in continuare de indeplinit cateva obiective importante: aderarea la Spatiul Schengen, care va contribui semnificativ la consolidarea securitatii pentru intreg spațiul de libera circulatie din Uniune si, de asemenea, aderarea la Zona Euro, cand toate conditiile vor fi indeplinite.

Trebuie sa valorificam eficient capitalul de incredere al Presedintiei de succes a Consiliului Uniunii Europene, iar dumneavoastra, ca sefi de misiuni, puteti avea un rol esential in atingerea acestui obiectiv.

Doamnelor si domnilor,

Dupa 15 ani de la aderarea la NATO, pe care ii sarbatorim in acest an, putem spune ca Romania si-a consolidat decisiv rolul de stat aliat si actor regional care participa activ la asigurarea securitatii euro-atlantice si internationale si este recunoscuta ca un contributor semnificativ la implementarea obiectivelor NATO in actualul context international.

Deteriorarea semnificativa a situatiei de securitate in vecinatatile estica si sudica ale Europei au determinat in cadrul NATO un proces accelerat de adaptare la noile realitati.

Pentru Romania, masurile adoptate la nivel aliat au avut si au o importanta speciala pentru consolidarea securitatii nationale, mai ales cele privind Flancul Estic si, evident, regiunea Marii Negre.

Deciziile Summiturilor din ultimii trei ani vorbesc de la sine. Am obtinut: intarirea prezentei aliate in Romania si in regiunea Marii Negre prin stabilirea unei prezente inaintate adaptate, cresterea prezentei maritime a NATO si consolidarea apararii aeriene a Romaniei; o recunoastere intarita a importantei strategice a Marii Negre pentru securitatea euro-atlantica; consolidarea Flancului Estic al NATO si asigurarea unei viziuni si actiuni concrete cu privire la acesta, inclusiv organizarea primei reuniuni a Consiliului Nord-Atlantic dedicate securitatii la Marea Neagra.

Vom continua sa sustinem activ aceste obiective si in cadrul Summitului aliat de la sfarsitul acestui an, de la Londra.

Incepand cu 2017, tara noastra a facut progrese considerabile in ce priveste cresterea bugetului apararii si inzestrarea si modernizarea fortelor armate.

2% pentru Aparare este rezultatul initiativei pe care am asumat-o inca de la inceputul mandatului meu si care a adus recunoasterea aliatilor si beneficii certe pentru securitatea Romaniei.

In sprijinul deciziilor aliate care corespund obiectivelor si intereselor de securitate ale Romaniei am derulat o activitate consecventa de pregatire impreuna cu toti Presedintii statelor de pe Flancul Estic al NATO.

Platforma de dialog si consultare care a contribuit foarte mult la aceste reusite este Formatul Bucuresti  sau B9, cum se mai numeste, initiativa pe care am lansat-o in anul 2015, impreuna cu Presedintele Poloniei, la Summitul pe care l-am gazduit aici, in Bucuresti.

Doamnelor si domnilor,

Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, pilon esential al politicii externe a Romaniei, a devenit in aceasta perioada mai robust si a dobandit si mai multa substanta si durabilitate. Anvergura relatiilor noastre politice a ajuns la un punct maxim dupa intrevederile mele de la Casa Alba din 2017 si, desigur, cea de saptamana trecuta.

Vizita din iunie 2017 a fost prima a unui sef de stat din Europa Centrala si de Est in mandatul noii Administratii americane si un moment de relansare a Parteneriatului Strategic.

Intalnirea mea de atunci cu Presedintele Trump a evidentiat si angajamentul Statelor Unite ale Americii pentru securitatea regiunii, inclusiv a Romaniei, fiind o recunoastere a capacitatii tarii noastre de a fi furnizor de securitate si de a actiona pentru proiectarea valorilor noastre comune in regiune.

Pe 20 august, anul acesta, am avut, din nou, o discutie excelenta si foarte consistenta cu Presedintele Trump. Declaratia Comuna pe care am adoptat-o marcheaza decisiv aprofundarea Parteneriatului Strategic in domenii esentiale.

Am discutat, cu acest prilej, cu Presedintele Statelor Unite despre asigurarea unei prezente militare consistente a Statelor Unite in Romania. Intr-adevar, in actualul context international foarte complex, dimensiunea de securitate si aparare a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite a ajuns la un nivel de excelenta.

De asemenea, am evidentiat ca dincolo de componenta politico-militara, este esentiala dezvoltarea cooperarii bilaterale si pe alte dimensiuni, in primul rand cea economica si investitionala – si am incurajat implicarea americana in proiecte strategice din Romania.

Trebuie sa actionam si pe viitor pentru consolidarea dialogului politic bilateral, a cooperarii militare si de securitate, pentru cresterea prezentei investitionale strategice a SUA in Romania, mai ales in sectorul energetic, pentru cresterea schimburilor comerciale si intarirea coordonarii in privinta evolutiilor regionale si globale.

Doamnelor si domnilor,

Este necesar sa acordam, in continuare, o atentie deosebita si consolidarii altor parteneriate si relatii strategice bilaterale – si ma voi referi acum doar la cateva dintre acestea.

Relatia cu Republica Moldova reprezinta o prioritate de prim rang pentru Romania si pentru mine personal.

In contextul evolutiilor recente din Republica Moldova, Romania a sustinut, prin actiunea sa, transferul pasnic de putere care a avut loc la Chisinau la 14 iunie si care a pus capat situatiei de criza politica.

La 2 iulie, am avut placerea de a avea, la Bucuresti, o intrevedere cu Prim-ministrul Republicii Moldova in prima sa vizita externa de la preluarea mandatului.

Am reiterat atunci, ca si acum, intreaga sustinere a Romaniei si a mea personala, in conditiile angajamentului ferm al noului Guvern pentru parcursul european, pentru avansarea Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeana a Republicii Moldova.

De asemenea, am stabilit continuarea proiectelor de cooperare, mai ales a celor de interconectare strategica, derulate de Romania in Republica Moldova, precum si pentru consolidarea institutiilor Republicii Moldova.

Va incurajez sa actionam in continuare si pentru a maximiza beneficiile actiunii Uniunii Europene in Republica Moldova.

Relatia cu Franta a atins in ultimul an un nou nivel. In cadrul vizitei de la Paris din noiembrie 2018 am lansat cel mai amplu eveniment bilateral din ultimele decenii: Sezonul Romania-Franta.

In acelasi context, am semnat cu Presedintele Macron o noua Declaratie politica in cadrul Parteneriatului Strategic, care aduce la zi cooperarea dintre tarile noastre si exprima dorinta de aprofundare a ei in viitor.

Relatia cu Germania este caracterizata de un dinamism sustinut de puternice legaturi economice, sociale si umane. Germania ramane primul nostru partener comercial, fiind totodata printre primii trei investitori in economia romaneasca. In cei cinci ani de mandat am avut relatii stranse la nivel de Cancelar si Presedinte federal, precum si de landuri, astfel incat putem vorbi astazi de o relatie speciala cu Germania, cu caracter strategic.

In acest context, nu este intamplator ca, in ianuarie, am reprezentat Romania, ca Presedintie a Consiliului Uniunii Europene, la semnarea noului Tratat de cooperare si integrare franco-german, la Aachen, moment cu semnificatie pentru cooperarea bilaterala Paris-Berlin si pentru viitorul Uniunii Europene.

Vizita de stat in Italia, de anul trecut, la 10 ani de la semnarea Declaratiei de Parteneriat Strategic Consolidat, prima vizita de nivel de stat din ultimii 45 de ani, a reprezentat un nou pas important in aprofundarea relatiei noastre strategice si a reliefat nivelul excelent al cooperarii bilaterale politice, economice si sectoriale.

In acelasi timp, am avut placerea sa-i intalnesc pe reprezentantii romanilor din Italia, vector special al parteneriatului bilateral, o comunitate foarte bine integrata in societatea italiana si cu o contributie semnificativa la dezvoltarea tarii gazda.

La randul sau, vizita Apostolica a Sanctitatii Sale Papa Francisc in Romania din acest an a reprezentat, fara indoiala, un moment de referinta pentru istoria recenta a Romaniei si pentru relatia tarii noastre cu Sfantul Scaun, cu o vizibilitate aparte. A fost una dintre cele mai consistente vizite apostolice de pe continentul european, care a consacrat tara noastra drept un veritabil model de toleranta etnica si religioasa.

Relatiile foarte bune cu Polonia sunt marcate in acest an, in ambele state, de manifestari aniversare dedicate implinirii a 100 de ani de relatii diplomatice, precum si a 10 ani de Parteneriat Strategic.

Incheiat in 2009, parteneriatul nostru strategic are ca pilon principal domeniul securitatii, dar dorim si extinderea si aprofundarea colaborarii economice.

In ultimii ani, relatia cu Polonia s-a diversificat, extinzandu-se si in cadrul unor initiative regionale de succes, ca Formatul Bucuresti si Initiativa celor 3 Mari.

Am amintit doar o parte dintre relatiile importante ale Romaniei cu state relevante. La acestea se adauga si altele, cum ar fi relatia cu Marea Britanie, care beneficiaza si de aportul foarte benefic, pentru imaginea Romaniei si nu numai, al Altetei Sale Regale, Printul de Wales. Dupa Brexit, va fi importanta actualizarea si aprofundarea parteneriatului strategic cu Marea Britanie, cu care cooperam foarte bine pe dimensiunea de securitate, dar cu care trebuie sa dezvoltam corespunzator si colaborarea economica si in alte domenii.

Cu Japonia am decis cu prilejul vizitei istorice de anul trecut a Premierului Abe sa construim un parteneriat strategic relevant.

Toate aceste eforturi si rezultate va creeaza obligatia sa continuati sa actionati pentru consolidarea parteneriatelor si relatiilor noastre strategice bilaterale, fiecare cu specificul si profunzimea lui.

Doamnelor si domnilor,

In ceea ce priveste celelalte linii mari de actiune, pe care le-am discutat in fiecare an, acestea raman valabile. Politica noastra externa este una consecventa, fie ca avem in vedere Balcanii de Vest, Caucazul de Sud, Asia Centrala si Orientul Mijlociu, Asia, America Latina si Africa.

In acelasi timp, a existat un efort constant pentru conturarea unui profil cat mai vizibil si proactiv la nivel regional.

As vrea sa mentionez aici Initiativa celor 3 Mari. Romania a contribuit esential, prin Summitul si Forumul de Afaceri pe care le-am gazduit in 2018, la maturizarea politica si conceptuala a Initiativei si trecerea la dezvoltari pragmatice.

Romania trebuie sa ramana implicata in succesul acestei Initiative si sa actioneze pentru folosirea pragmatica a instrumentelor avute la dispozitie si pentru concretizarea proiectelor prioritare convenite.

In egala masura, vom continua interactiunea pe teme de securitate in cadrul trilateralei cu Polonia si Turcia, un alt partener strategic al Romaniei.

In mod regretabil, nu putem marca azi, in cadrul Reuniunii Anuale a Diplomatiei, faptul ca Romania a fost aleasa pentru un loc de membru nepermanent in Consiliul de Securitate al ONU, chiar daca dumneavoastra ati facut eforturi sustinute si ati obtinut un numar considerabil de sustineri.

Romania a fost boicotata de declaratii politice iresponsabile ale unor inalti demnitari romani, formulate fara mandat si contrare unor pozitii traditionale ale Romaniei.

Aceste grave derapaje au dus la alienarea sprijinului deja exprimat de unele state, fiind creata impresia, eronata pe fond, a unei lipse de predictibilitate fata de dosare de politica externa sensibile si complexe.

Doamnelor si domnilor,

Protejarea intereselor cetatenilor romani care au ales sa traiasca in afara granitelor trebuie sa fie mereu prioritatea dumneavoastra.

Pe 26 mai am asistat, din pacate, la umilintele la care au fost supusi cetatenii romani care doreau sa-si exercite dreptul constitutional de a vota, drept castigat prin multe sacrificii in Decembrie ’89.

Aceste umilinte nu trebuie sa se repete niciodata!

Stiu ca efortul dumneavoastra depinde de deciziile si coordonarea autoritatilor de resort din Romania.

Multumesc tuturor misiunilor care, in urma evenimentelor din 26 mai, au transmis analizele lor si propuneri pentru imbunatatirea conditiilor de vot.

Asa cum stiti, imediat dupa 26 mai, am creat un grup de lucru la nivelul Administratiei Prezidentiale, care a identificat masurile necesare pentru ca toti cetatenii sa isi poata exercita votul, si am cerut Guvernului si Parlamentului sa elaboreze si sa adopte de urgenta o lege in acest sens.

Totodata, Acordul Politic National pe care l-am initiat la 13 iunie include si angajamentul de a transpune in legislatie masurile pentru asigurarea exercitarii depline si efective a dreptului de vot de catre cetatenii romani.

Am promulgat, astfel, la 23 iulie, legea care ar trebui acum sa le asigure romanilor din strainatate posibilitatea de a-si exercita dreptul de vot fara sa mai astepte ore in sir la coada cu teama ca, in final, nu vor putea sa voteze. Este acum necesar ca autoritatile responsabile sa se organizeze administrativ in mod adecvat si sa implementeze eficient si cu buna credinta aceste masuri.

Solicit Guvernului si tuturor autoritatilor cu competente conform legii sa dea dovada de maxima responsabilitate pentru punerea in aplicare a legii si pentru organizarea in bune conditii a votului, inclusiv prin informarea eficienta cu privire la noile prevederi ale legii – pentru a se asigura ca toti cetatenii romani isi pot exercita dreptul de vot neingradit.

Doamnelor si domnilor,

Apartenenta la NATO si la Uniunea Europeana, amplificarea Parteneriatului Strategic cu SUA, sustinerea multilateralismului – toate impreuna confera Romaniei cel mai ridicat grad de securitate de pana in prezent si un profil consolidat la nivel international.

In acelasi timp, realitatile lumii in care traim, in care riscurile si amenintarile se amplifica si se diversifica accelerat, ne obliga sa facem eforturi suplimentare, care sa sustina si in viitor realizarile noastre de pana acum. De aceea, va solicit sa mentineti o politica externa credibila si predictibila, pentru realizarea interesului national al Romaniei si in beneficiul cetatenilor sai.

«Dati-mi o buna politica interna ca sa pot face o buna politica externa», zicea Nicolae Titulescu. Asadar, dragii mei, nu putem sa facem abstractie de politica interna a Romaniei. Despre actuala criza guvernamentala, despre remaniere, despre calea de iesire din criza, voi face o declaratie publica maine.

Dar dumneavoastra va veti intoarce la post si o sa fiti intrebati ce se intampla in Romania, cum se va solutiona criza, cum vor decurge alegerile.

Iar dumneavoastra sa raspundeti asa: Romania are o democratie solida. Romania are o democratie consolidata, prin referendumul care s-a tinut pe 26 mai a.c. si care a adus un raspuns foarte clar al romanilor pentru democratie, pentru o cale pro-europeana, pentru o abordare solida transatlantica, pentru un stat de drept, pentru o justitie dreapta, pentru consolidarea si continuarea luptei impotriva coruptiei.

Dumneavoastra sa raspundeti asa: Romania va ramane o democratie si un partener credibil si stabil in orice conditii!

O sa va intrebe partenerii, prietenii nostri ce se va intampla, cum se va intampla. Iar dumneavoastra sa raspundeti asa: orice se va intampla in Romania, se va intampla in limitele Constitutiei.

Romania este o democratie consolidata, in care Constitutia este respectata si indiferent de solutia gasita, Romania va ramane un partener serios, predictibil, credibil, angajat in demersurile comune care sunt in curs.

Si va spun voua ca solutii exista si eu voi veghea. Nu, voi garanta ca aceste solutii sa fie constitutionale!

Am incredere in implicarea dumneavoastra profesionista, esentiala in acest scop, si va doresc mult succes, in continuare, pentru romani si pentru Romania!”