In cadrul evenimentului „Viitorul oraselor romanesti in contextul european al conceptului de dezvoltare locala” din data de 25 martie a.c., Presedintele Klaus Iohannis a avut urmatoarele interventii.

„In primul rand, vreau sa va multumesc pentru invitatie, doamnelor si domnilor primari! Pentru mine, este o ocazie deosebita sa ma intalnesc cu dumneavoastra, care veniti din administratia locala, care mi-a fost si, recunosc, in continuare imi este draga. Cred ca, in ce priveste problemele legate de administratie, de descentralizare, subsidiaritate, si asa mai departe, suntem pe aceeasi lungime de unda, si cred ca, prin acest fapt, putem chiar sa avem o discutie foarte aplicata.

Dar, inainte sa intram in chestiuni foarte concrete sau principiale, cum doriti, dati-mi voie sa va intreb cat timp avem. Stiti, initial, eu am un program cam strans, cum se spune, in seara asta. Trebuia să merg repede de aici sa fiu gazda unui dineu pentru un musafir important si drag – Regele Iordaniei trebuia sa vina. Dar, datorita diletantismului doamnei Prim-ministru, care ne-a stricat relatia cu aceasta zona, nu mai este cazul. Regele Iordaniei s-a simtit personal jignit de abordarea doamnei Prim-ministru la acel congres din America si a contramandat vizita. Este o reala problema pentru Romania asta, cred ca va dati seama. Romania a construit o relatie de incredere cu lumea araba. Aceasta este una dintre putinele constante – a fost, cel putin, pana ieri – una din putinele constante din politica externa a Romaniei, unde, ca stat, am avut o atitudine ferma, corecta fata de parteneri. Acum, doamna a reusit sa o puna pe butuci si pe asta. Asta nu e o gluma. E foarte, foarte trist. Pentru ce? Pentru nimic. Dar nu vreau sa intru in chestiuni – as putea sa va mai spun ceva despre partid, si asa mai departe – nu vreau, fiindca aici nu am venit ca sa va tratez ca primari PSD sau primari PNL, sau de orice altfel. Am venit sa va tratez ca primari care reprezentati localitatea care v-a ales. Dar asta, ca sa intelegeti de ce, dintr-o data, putem sa stam chiar cateva minute mai mult decat am avut initial planificat.

Doamnelor, domnilor primari, avem nenumarate probleme nerezolvate in administratia locala, dar, inainte sa ajungem la ele, dati-mi voie sa incep cu felicitari pentru Asociatia Oraselor din Romania. In fond, suntem la ceas aniversar. 25 de ani este o realizare. Timp de 25 de ani, asociatia dumneavoastra s-a implicat – si de multe ori, trebuie sa recunoastem, cu rezultate foarte frumoase – si in procesul legislativ, si in discutii cu multele, parca prea multele, guverne pe care le-am avut in acesti 25 de ani. Ati avut perioade si foarte bune, cand ati gasit urechi deschise la guvernanti, la Parlament. Ati avut si perioade mai dificile, cand guvernantii au trecut cu lejeritate peste opinia administratiei publice, cum, de exemplu, acum cu diferitele ordonante pe care, probabil, le-ati aflat de la stiri, de la emisiunile de stiri. Sau de la Parlament, unde opinia dumneavoastra a fost total ignorata.

E destul de trist ca am ajuns inapoi in aceasta faza. Va amintesc unora dintre dumneavoastra, care sunteti mai vechi in aceasta demnitate, ca asociatiile administratiei locale s-au constituit intr-o perioada de efervescenta, cand cei alesi local au vrut, si pe buna dreptate, sa aiba un cuvant de spus cand se legifereaza despre administratia locala, despre procedurile din administratie, si la inceput, daca va amintiti, aceste asociatii chiar au fost luate in seama cand s-a vorbit despre legiferare, despre bugete, de exemplu, si asa mai departe.

Important este sa nu uitam ce reprezinta administratia locala. Administratia locala este partenerul direct al cetateanului. Pana la urma, in majoritatea problemelor, primarul, nu va intreaba daca sunteti de la PNL sau de la PSD, sau de la alt partid. Va intreaba “domnule, cand imi asfaltezi drumul, cand introduci apa, cand introduci canalizarea, cand se reabiliteaza scoala, cand pui termopane la caminul cultural?”, si asa mai departe.

Ori, la aceste intrebari trebuie sa raspundeti. Ca sa aveti raspuns, trebuie sa aveti doua lucruri, decizia si banii – autonomie locala si respectarea principiului subsidiaritatii. Cam astea sunt temele cele mai importante, si atunci relatia pe care o aveti cu cetateanul este una foarte buna. Nu, asta este o problema frecventa, cred ca, nu stiu, tine fie de functia mea, fie de vocea mea.

Nu vreau sa monopolizez intreaga discutie, dar cateva teme trebuie sa le ating, fiindca sunt teme pe care ne-am întalnit si acum mai multi ani, si acum.

In speta, doua le-as atinge, inainte sa ajungem la intrebarile pe care, cu siguranta, le-ati pregatit acolo – descentralizare si buget.

Despre descentralizare, fiindca, fara ea, anumite lucruri se rezolva greu, am tot vorbit. Culmea este ca cei cu care am vorbit acum cativa ani, si care au fost foarte vocali, ar avea acum painea si cutitul, doar ca le-au incuiat in dulap. Nici nu se mai vorbeste in actuala guvernare despre descentralizare. Mie, cel putin, mi se pare foarte ciudat, fiindca, fara o descentralizare reala, care e dusa pana la sfarsit, nu o sa aveti instrumentele pentru a raspunde cetatenilor. Deci, aici cred ca este cazul sa revenim la un lobby foarte intens si sa vedem ce se poate face pe descentralizare.

Doi, bugetul. Noi avem un buget national, sau bugetul general consolidat, cu capitole de buget de stat, bugetul UAT-urilor, in fiecare an. Probabil va amintiti ca legea spune asa: proiectul bugetului national se prezinta obligatoriu Parlamentului pana in data de 15 noiembrie a fiecarui an pentru anul urmator. De data aceasta, bugetul a fost prezentat de Guvern pe 11 februarie, dupa trei luni. S-a discutat, s-a modificat, eu am fost foarte nemultumit cu acel buget. L-am numit, din capul locului, “bugetul rusinii nationale”. Puteti fi de acord sau nu cu aceasta chestiune, dar va spun ca sume importante sunt taiate la voi, nu de la administratia centrala. Ca sa nu mai vorbim de sarcini suplimentare, care au ajuns tot la voi. Au fost luate de la administratia centrala, date la administratia locala, nota bene, fara sursa de finantare. Amintiti-va, asta a fost una din temele grele de la inceput, sa nu se faca descentralizare, sa nu dea sarcini administratiei locale fara sursa de finantare aferenta. Au ignorat-o, n-au avut niciun fel de treaba. Cred ca cei care au scris bugetul, cel putin unii, ar fi trebuit sa inteleaga cum e cu primariile. Altii, oricum, habar n-au avut vreodata cum e cu administratia locala. Dar, asa cum e acum, e prost reglementata.

Am trimis bugetul la Curte, ca mi s-a parut ca este foarte ciudat, dupa care l-am trimis inapoi in Parlament, sa il imbunatateasca. Nu l-au imbunatatit, dar au incercat sa imi arunce mie vina, ca de ce am intarziat bugetul. Eu l-am intarziat doua zile. O zi mi-a luat pana m-am hotarat sa il trimit la Curte si o zi mi-a luat pana am scris materialul si l-am trimis inapoi in Parlament. Restul, trei luni de la Guvern, plus, probabil, inca doi, trei saptamani din procedurile de la Curte si de la Parlament.

Una peste alta, m-am asteptat, sincer, de la primari sa explice un pic guvernantilor de ce nu este bine asa. Dar poate urmeaza si asta. Pana la urma, multa lume m-a intrebat: totusi, ceva nu se simtea, de ce a intarziat Guvernul bugetul? Eu am un singur raspuns, si va spun ca fost primar, fiindca stiu, pe urma, cum urmeaza agenda: nu vor sa dea bani la investitii. Uite asa, cu bugetul unde suntem acum, este aprobat in martie, stiti bine, pana se fac defalcarile, se face aprilie, pana ajunge la judet, e mai, pană ajunge la voi, e sfarsitul lui mai, inceputul lui iunie. Ce investitii mai începi la jumătatea anului? Nici nu merita sa te apuci, ca iesi cu procedura dincolo, in anul 2020. Deci, asta este explicatia banala pentru ce Guvernul a intarziat bugetul. Parerea mea, nu stiu, daca aveti alta parere, sunt foarte curios sa o aud.

In orice caz, oricand aveti, ca asociatie, teme pe care credeti ca vreti sa le discutati cu mine, va spun acum, aici, foarte deschis: sunt disponibil. Asta este prima intalnire a noastra intr-un format asa, putin mai informal. Mai bine mai tarziu decat niciodata. In concluzie, va multumesc pentru atentie in aceasta prima parte si abia astept sa intram in profunzime.

Moderator: Asociatia Oraselor a solicitat si va solicita in continuare resurse legislative si institutionale ca sa poata sa isi indeplineasca rolul pe care il au aceste unitati administrativ-teritoriale cu statut de oras. Noi solicitam si dorim sa inteleaga intreaga clasa politica, dar si partea executivului, atat Presedintia, cat si Guvernul, ca daca vrem sa dezvoltam, trebuie sa mergem pe o politica de urbanizare si nicidecum pe acest efect de ruralizare. Intotdeauna forta asociatiei noastre a stat in faptul ca am trecut dincolo de barierele politice. Dorim ca orasele sa beneficieze de o politica care sa permita dezvoltarea acestor servicii, gandindu-ne ca beneficiaza nu numai cetatenii localitatilor respective, noi avem acest concept de vreo 8-10 ani si ar fi interesant sa stim punctul dumneavoastra de vedere fata de un asemenea concept.

Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis: Bine ati spus, cele doua parti ale executivului, Presedintele si Guvernul. De partea cu Presedintele sper sa va lamuriti acum, repede, ca aveti un partener de discutie. Dincolo, evaluati singuri. Cred ca trebuie sa fim foarte constienti de nevoia de dezvoltare. La municipii, si mai cu seama la municipiile mari, problema se pune putin diferit. Ultimii ani au aratat ca municipiile mari se dezvolta intr-un ritm alert si, in principal, pot gestiona pana si problemele create de Guvern, de Parlament si asa mai departe. Nu acelasi lucru este adevarat pentru municipiile mici si pentru orase fiindca nu aveti aceleasi resurse, cu cateva exceptii notabile. Insa, oamenii din Romania, romanii, au dreptul sa beneficieze de conditii bune, indiferent ca stau intr-un municipiu mare sau intr-un oras mai mic, sau mai mare, sau pana la urma si intr-o comuna. Ar fi o discriminare si ar fi nedrept fata de oameni sa spunem “OK, voi care stati in orase, mai aşteptati un pic, ca avem alte preocupari”. Nu se poate trata chestiunea asa. Si am crezut la vremea respectiva ca un raspuns la aceste provocari sunt asociatiile de dezvoltare, in care au intrat si administratiile judetene, si administratii municipale, si administratii orasenesti. Multe situatii, de exemplu pe apa-canal, au functionat destul de bine, cel putin exemplele pe care le cunosc eu direct au dus real la dezvoltarea oraselor si comunelor implicate in aceste chestiuni. Insa, serviciile publice trebuie sa fie de buna calitate si la acelasi nivel, indiferent de rangul localitatii si pentru asta este nevoie sa vi se puna la dispozitie resurse suficiente si aici nu vorbesc numai de bani, vorbesc si despre resursa umana, pentru a face fata unei dezvoltari sustinute. Aceste lucruri, partial, pot fi rezolvate prin asociatiile de dezvoltare, dar, partial, trebuie rezolvate efectiv printr-un program al Guvernului. Deci este nevoie de dezvoltare. Nu este un moft, nu este absolut deloc un moft si daca mergeti undeva si solicitati sprijin si ajutor, sper ca nu sunteti vazuti ca niste oameni care cereti favoruri, fiindca nu cereti favoruri! Cereti ceva care se cuvine comunitatilor pe care le conduceti si cred ca este extrem de important sa se accentueze inca o data, si inca o data, si inca o data acest lucru, fiindca dumneavoastra reprezentati comunitatea, cetatenii care v-au ales tocmai sa le garantati aceste servicii si dezvoltarea comunitatilor. Iar, daca vorbim acum specific despre orase, probabil stiti mai bine ca mine, dar nu pot sa nu mentionez aceasta chestiune: problema demografica. Oferta de servicii publice, acum, este diferita in municipiile mari si in orase. A aparut si datorita acestui fapt, acestei dezvoltari diferite, o migratie care va este defavorabila. Majoritatea oraselor au o crestere a populatiei negativa, deci oamenii pleaca si acest lucru este extrem de grav pentru o comunitate mica, fiindca din putinii care au fost pleaca, si pleaca de obicei cine este apt de munca, cei cu pregatire foarte buna si ramane comunitatea fara oameni valorosi si fara un sprijin foarte important. Deci, asta este o problema extrem, extrem de sensibila si la ea contribuie, parerea mea, semnificativ, lipsa resurselor pentru a oferi servicii publice de buna calitate.

Interventie: V-as intreba o chestiune legata de Ordonanta 114 si Ordonanta 79, pentru ca orasul meu are in derulare niste proiecte mai vechi, avem si proiecte noi, inclusiv pe POR, pe bani europeni, inclusiv pe PNDL. La toate aceste proiecte trebuie sa recalculam devizele generale in functie de aceste ordonante, care au insemnat majorarea manoperei. Ministerul Dezvoltarii, de exemplu, admite suma de bani din contractul initial semnata, diferenta care s-a creat intre suma semnata si licitatie sa acopere de acolo inclusiv cheltuielile din devizul general, din diverse si neprevazute. Unele proiecte depasesc aceasta valoare si banii acestia trebuie sa ii punem noi din bugetele locale sau credite, trebuie sa gasim solutii. Nu mi se pare normal sa ramana lucrurile in felul acesta si la fel se intampla si cu celelalte pe fonduri europene. Eu la ora asta derulez in jur de 30 de milioane de euro per total. 30 de milioane de euro inseamna in bani vechi pentru mine o majorare de 28 de miliarde de lei per total aceste devize, bani pe care trebuie sa-i scot eu la un buchet de vreo 50 de miliarde pe care il incasez anual. Deci, este o suma foarte mare si nu stiu cum sa rezolvam problemele acestea, si nu este numai la mine, sunt convins ca si la ceilalti colegi se intampla situatia asta, si mi se pare cumva ca guvernul ne zice “Descurcati-va”. Multumesc frumos!

Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis: Vedeti, aceasta este una dintre prolemele pe care le-am mentionat in repetate randuri, dar guvernul, guvernele din ultima vreme nu s-au linistit. Guvernarea trebuie sa se faca intr-un fel care este si sustenabil si previzibil. Or, exact aceste lucruri nu se intampla. Nu vreau sa intru in detalii, cine, ce ordonante creeaza, inventeaza la Guvern. Treaba lor, e Guvernul, ss-si rezolve problema. Dar, dragii mei, credeti-ma, asa nu se poate conduce o tara. Nu poti sa vii in 28 decembrie cu o ordonanta care nu este corelata cu nimic altceva, sa o pui pe masa, sa o aprobi si sa fie valabila de la inceputul anului, fara consultari cu asociatiile de primari, fara consultari cu specialistii din domeniu, fara macar a corela legislatia cu alte piese de legislatie, care, evident, sunt importante in diferite domenii.

Sunt de acord ca un guvern poate sa schimbe diferite abordari si pe fiscalitate, si pe licitatii, si pe orice, dar nu pot sa fiu de acord ca aceste lucruri sa se faca pe picior, in ultimul moment si fara consultari. Aceste modificari care, dupa parerea mea, sunt neavenite, dar aceasta este parerea mea… Am argumentele mele, poate Guvernul are alte argumente si zice că sunt foarte bune. OK! Trebuia inceputa discutia undeva acum un an, consultati toti partenerii, la jumătatea anului trecut adoptata legislatia, corelata urgent cu restul si atunci se putea intra in acest an cu o legislatie care ii pune pe oameni in situatia sa poata gestiona problemele. Or, aceasta metoda de a da ordonanta de urgenta, si pe urma vedem cine striga mai tare, cu acela vorbim si rezolvam o parte din problema si restul sa se descurce, este pur si simplu inacceptabila. Asa se poate rezolva eventual o criza sau o calamitate, dar aceea trece repede, dar nu se poate sa se schimbe intreaga regula pentru domenii mari din Romania fara consultari, fara sa dai timp oamenilor sa-si pregateasca lucrurile. Altceva, ce sa zic? Aceasta este problema: Guvernul nu lucreaza transparent, nu se consulta cu cei vizati de legislatie si atunci problemele evident ca apar si fiecare balba si fiecare corectura negandita agraveaza chestiunea, in loc sa o rezolve.

Moderator: Domnule Presedinte, noi subliniem de multe ori ca poate in opinia publica se intelege gresit de multe ori si se spune “Domnule, primarii n-au primit bani”. Eu nu cred ca primarii sunt lipsiti… si nici colegii mei de aici nu cred ca primarii sunt lipsiti de bani, de bani sunt lipsite colectivitatile locale, si ceea ce s-a intamplat acum cateva saptamani este un lucru pe care noi nu-l putem trece cu vederea si ne gandim ca este un lucru care poate sa reprezinte un precedent periculos. Ati fost pus in situatia de a promulga o lege prin care primul oras a devenit comuna. Noi consideram ca nu asta este directia! Directia este consolidarea oraselor, asigurarea acelor servicii care sa poata face exact cum spuneati, sa-l faca pe cel din orasel sa nu se duca neaparat la 80-100-120 de km pentru un serviciu. Si avem in legislatie, avem oficii prefectorale, avem posibilitatea sa echipam orasele cu foarte multe din institutiile de care oamenii, agentii economici din acele colectivitati au nevoie. Sigur ca ne ingrijoreaza pentru ca neintelegerea acestui fenomen corect si neascultarea structurilor asociative. Noi spunem de ani de zile nu numai acestor guverne din ultimul timp, am spus-o de peste 10 ani, daca nu facem o politica fiscala corecta fata de agentii nostri economici, fata de cetatenii nostri, eu cred ca ceea ce s-a intamplat in orasul care a devenit comuna chiar este rodul acestor politici gresite. Dar nu intelegem ca la oras si la comuna exista niste impozite si taxe total disproportionate si bazate pe nicio fundamentare. Sunt aici colegi care nu stiu cum vor putea rezista, pentru ca sunt sub presiunea cetatenilor, sunt orase care au facut referendumuri in aceasta directie. Noi nu ne dorim, nu cred ca asta este directia corecta. Cred ca avem si aici primari care sunt in aceasta situatie.

Interventie: Sunt primarul orasului Cazanesti, cu o populatie de 3.500 de locuitori. Astazi, daca mergem in localitate, mai gasim vreo 2.000, multi au migrat. S-a stat foarte mult pe loc din punct de vedere al dezvoltarii din cauze politice. Imi pare foarte rau ca o spun, dar in fata dumneavoastra, Presedintele Romaniei se spune intotdeauna: nu avem bani. Domnilor, banii sunt o hartie. Noi facem banii. Ce nu avem noi si imi pare foarte rau ca o spun, unii dintre noi – aparatul tehnic care sa produca. Avem miliarde care ne asteapta la Uniunea Europeana, dar avem aparatul tehnic foarte protejat de legi, de sindicate. Aceasta este realitatea. Am asfaltat doua strazi, concret, in 2014 in localitatea noastra s-a facut un proiect de asfaltare. A disparut proiectantul. N-a mai fost gasit. Bani din bugetul local, din impozitele si taxele locale. In 2017 am reusit, am dat de proiectant, in 2018 am asfaltat cele doua strazi, cand sa le platim nu aveam carte funciara, strazile nu erau ale noastre.

Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis: Imi suna foarte cunoscut.

Interventie: Sa revenim la statutul de comuna. Am inteles ca astazi in Senat, s-ar putea sa fie o informatie falsa, chiar astazi in Senat se dezbate referendumul pe marginea revenirii statutului de comuna a localitatii Cazanesti. Revenire inseamna regres, nu inseamna progres. Eu sunt dintr-o localitate provinciala, de tara. La noi la tara o vorba batraneasca spune in felul urmator: lac sa fie, ca broaste se gasesc. Daca noi reusim sa dezvoltam din punct de vedere administrativ localitatea, infrastructura, vin si investitorii. Dar la ce sa vina, la praf, la intuneric, la noroaie? La ce sa vina, la lupte politice interne? Domnule Presedinte, viitorul dezvoltarii este orasul, si nu intoarcerea la statutul de comuna. Multumesc!

Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis: Fara îndoiala ca este usor de constatat in tarile mai dezvoltate, cu rezultate foarte bune, ca exista o corelare stransa intre performanta intregii tari sau a intregii societati si gradul de urbanizare. Nu este niciun secret. Pe de alta parte, cred ca problema noastra in Romania este ca facem politici pe termen scurt de multe ori si cu un interes electoral, deci o abordare electoralista. Amintiti-va unii dintre dumneavoastra care sunteti mai vechi acolo ca ultima data cand s-au transformat foarte multe comune in orase si sunt in principiu localitati pe care le reprezentati, s-a facut tot peste noapte si tot din motive electoraliste. Nu vreau sa spun acum ce partid a guvernat, stiti dumneavoastra. Acum se vede ca lucrurile nu au fost bine gandite nici atunci, ca au fost gandite pe termen scurt sau foarte scurt. Este normal, daca transformi o comuna in oras, pai trebuie sa ii dai o sansa comunitatii, trebuie sa existe o grija speciala din partea Guvernului ca nu numai denumirea intr-un tabel sa se schimbe din comuna in oras, ci si comunitatea sa aiba sansa sa se dezvolte corespunzator. Altfel, OK, am mai obtinut un primar de oras si au mai intrat doi oameni in Consiliul Local… Acesta este rostul unei reforme in administratia locala? Cred ca trebuie sa ajungem cu cat mai repede cu atat mai bine la concluzia ca in aceste domenii nu trebuie sa ne jucam pe mandate de patru ani sau cu interes electoralist, fiindcă pana la urma lucrurile se strica de tot.

Interventie: Referitor la ceea ce spuneau colegii mei, cred ca ar trebui cineva sa aiba intelepciunea si rabdarea si interesul sa se aseze, intr-una din zile, la masa, sa se inceapa o discutie pentru reorganizare teritorial-administrativa. Din pacate, in forma in care suntem noi astazi organizati nu cred ca este cea mai eficienta forma, avand in vedere numarul foarte, foarte mare de comune, numarul foarte, foarte mare de primarii pe care noi le avem astazi. Dar din pacate cred ca toate partidele de-a lungul vremii care s-au perindat la guvernare chiar daca au identificat aceasta problema se tem foarte mult pentru ca este o pierdere, o erodare a imaginii, atunci cand incerci o astfel de reorganizare , iar, din pacate pentru noi, avem experienta de-a lungul a 20-30 de ani de la Revolutie incoace in care indiferent de partidul care a condus sau guvernat la momentul respectiv, indiferent chiar atunci cand au identificat sau incercat sa solutioneze o problema corecta la nivel national niciodata, din pacate, pe aceste teme nationale nu au reusit ca toate partidele sa se puna la aceeasi masa si sa incerce sa faca front comun pentru o problema de interes national. Cand unul vine si propune ceva foarte bine cei din opozitie incearca sa rastalmaceasca si sa creeze o imagine negativa acelei probleme. Si din pacate, de-a lungul vremii, am avut foarte mult de pierdut pe acest subiect. Eu cred ca o reorganizare teritorial-administrativa ar fi fost de mare, mare interes pentru noi. Si al doilea punct pe care as vrea sa-l ridic in fata dumneavoastra – o problema cu care ne confruntam foarte multi dintre noi, cred ca poate fi numita o tema la nivel national, este vorba, domnule Presedinte, de lipsa fortei de munca. Nu am auzit si nu aud foarte des pe nimeni sa ridice aceasta temă, in conditiile in care, stim cu totii, foarte multi tineri sunt plecati, foarte multi dintre cei care pot munci sunt plecati afara din tara. Va spun ce se intampla la noi la Sannicolau Mare, la un oras de 13.000 de locuitori, la un anumit moment dat am ajuns sa avem aproape 10.000 de locuri de munca. Pentru ca erau foarte multe locuri de munca si nu am avut muncitori, am incercat, in urma cu trei ani de zile, impreuna cu toate institutiile statului care erau abilitate in acest domeniu sa incercam sa aducem muncitori din altă parte, sa aducem muncitori din Serbia. Nu am reusit acest lucru, iar astazi, ca si consecita, firmele şi-au deschis puncte de lucru in Serbia si in alte tari. Cred ca si asta ar fi o tema, la nivel national, sa vedem care ar fi mecanismul prin care, daca nu reusim sa-i aducem inapoi, pentru ca pe cei care au ajuns la un trai mai bun in alte tari va fi foarte greu sa gasim niste mecanisme prin care sa-i aducem inapoi, dar macar pe cei pe care ii avem astazi aici sa facem cumva sa nu plece mai departe. Va multumesc frumos!

Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis: Multumesc, domnule primar! Ati reusit, in putine cuvinte, sa atingeti foarte multe subiecte foarte grele. Nu cred ca putem sa gasim un raspuns exhaustiv acum, dar as mentiona cateva posibile raspunsuri. Este vorba de infrastructura, de mobilitate si de incurajarea tinerilor de a reveni acasa. Cam astea sunt niste teme foarte, foarte grele. Fara o dezvoltare a infrastructurii este clar ca lucrurile, in aceasta chestiune nu se vor schimba. Mobilitatea inseamna sa dam nu numai infrastructura pentru a putea realiza miscarea fortei de munca, ci si posibilitatea reala. Ca daca faci autostrazi si spui omului “nu are decat sa-si cumpere masina si sa mearga la serviciu” poate unii o fac, poate altii nu si-o permit. Si atunci trebuie sa revenim la un transport public care nu este numai de buna calitate si pe care poti sa te bazezi, care trebuie sa fie si la îndemana omului care vrea sa faca naveta pe o distanta mai mare sau mai mica si sa nu-si dea toti banii pe naveta, cum, din pacate, se intampla de multe ori. Pe de alta parte, uitati-va putin in sondaje. Si primul lucru, stiti bine, intr-un sondaj”ce incredere aveti ca directia este cea buna?” sau “vi se pare ca directia in care merge Romania este buna sau proasta?” Daca v-ati uitat, cam toate sondajele din ultima vreme arata ca intre 70% şi 80% dintre romani spun ca directia este gresita. Acesta este un pesimism total, o neincredere totala, si aici nici nu are rost sa ne uitam in jur, daca e ala sau ala vinovat, noi toti trebuie sa reparam, toti care stam in politica. Indiferent ca unul e Presedinte, altul e ministru, altul e primar, suntem toti intr-o situatie care nu poate sa continue asa, trebuie sa redam romanilor increderea ca si in tara lor se poate trai. Si atunci o sa revina unii. Pana nu ajungem acolo, nu o sa revina. Acum cativa ani, problema a fost de bani, pur si simplu. Intre timp, daca va uitati in jur, chiar in comunitatile voastre sunt destul de multe pozitii unde nu se castiga rau si totusi oamenii din afara nu vin. De ce nu vin? N-au incredere. N-au incredere ca in Romania lucrurile vor merge spre bine, n-au incredere ca cineva va da atentie calificarii lui, deci problema meritocratiei… Trebuie sa o repetam atat de des pana cand intelege toata lumea ca pana ce nu renuntam la acel principiu de angajat tot neamul si toate cunostintele in loc sa angajam oamenii care sunt pregatiti pentru posturile respective, nu o sa schimbam lucrurile. Si mai ales la tineri. Studiile arata ca in ultima vreme, pentru tineri, si cei dinafara, romani care lucreaza in afara, si pentru cei de aici care vor sa plece nu mai conteaza chiar asa de mult banii, ca sunt multi oameni bine pregatiti care ar castiga si aici. Pentru ei conteaza sa fie luati in serios si sa aiba o sansa de cariera previzibila. Ca daca schimbi regula in fiecare an, ce cariera previzibila sa ai? Si pentru tineri, credeti-ma, acest lucru conteaza. Oamenii vor sa isi construiasca un viitor, or, pentru asta el vrea sa aiba din partea societatii o anumita siguranta si deocamdata, dupa cum se vede, in Romania, nu au aceasta siguranta. Se stie foarte bine ce trebuie facut, dar hai s-o facem. Ca pana ce vorbim… Li s-a promis, dau un singur exemplu, li s-a promis moldovenilor ca toata lumea se apuca serios de autostrada Moldova. Hai sa fim sobri. Unde a fost seriozitatea? Cand au facut oamenii acel protest de 15 minute s-a dus un ministru langa Bacau si a zis ca acum incepe el autostrada, si aia protesteaza si ei fac autostrada. Dupa ce s-a terminat protestul, au plecat si muncitorii acasa. E o bataie de joc si romanii vsd treaba asta si sufera. Trebuie si guvernantii, si primarii, si toata lumea sa gasim solutii. Si asta nu este o solutie pentru un partid, deci solutia trebuie sa vina de la intreaga clasa politica. Si aici aveti un rol hotarator.

Moderator: Noi simtim ca se poate si succesul pe care unele orase l-au avut in accesarea fondurilor europene ne da curaj. Deci, din pacate, la solutiile pe care chiar solutiile numim noi pe care noi ca asociatie le-am dat, nu se raspunde cu atata receptivitate si acum am lansat o noua propunere, sper sa nu ne trebuiasca si ca la acest concept de oras, centrul de dezvoltare. Domnule Presedinte, noi spunem ca avem nevoie de un fond special, din care, indiferent de coloratura politica a primarului, sa putem finanta si sustine cheltuielile neeligibile dintr-un proiect pe fonduri europene. Daca noi am avea resurse sa acoperim aceste cheltuieli, am putea absorbi mult mai multe din fondurile europene.

Interventie: Am o singura intrebare, pe care nu vreau sa o adresez Presedintelui Romaniei, ci poate unuia dintre cei mai performanti primari ai Romaniei. Domnule Presedinte, dacă ati fi in locul nostru, cum ati reactiona acum?

Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis: Ultima data cand am fost in situatia asta, nemaivazand alta solutie, am intrat în politica nationala. Din pacate, nu pot decat sa confirm ce spune domnul primar, cu care ne-am vazut in diferite faze si ma bucur sa aud lucruri foarte bune despre localitatea pe care o reprezentati. Insa, lucrurile nu s-au simplificat, nu s-au imbunatatit in administratia publica pe parcursul anilor, si asta trebuie sa ne dea foarte, foarte serios de gandit.

Iar chestiunea cu fondurile europene, de atatea ori s-a vorbit, de atatea ori am vorbit despre fondurile europene. Dragii mei, sunt bani care pot fi folositi de Romania. Doar ca nu sunt folositi decat intr-o mica parte. Nu vreau sa intru acum in detalii, daca mai multi bani ar trebui sa ramana la POS sau la POR, daca ar trebui constituit la nivel guvernamental un fond de sprijin pentru comunitatile mai mici, fiindca eu inteleg foarte bine problema comunitatilor mici. Un municipiu mare dispune de resurse suficiente sa isi asigure cofinantare fluierand. Dar, pentru un oras care face un proiect care valoreaza cat bugetul pe un intreg an, nu are de unde sa vina, peste noapte, sau chiar in pregatirea proiectului cu o cofinantare, care, pentru bugetul local, este o suma imensa. Si aici s-ar impune un sprijin. Lucrurile acestea se stiu.

Toata lumea le cunoaste, guvernul le cunoaste, dar de la a sti pana la a face este cale lunga. Sincer, eu am impresia ca, cel putin aceste guverne din ultima vreme, nu doresc sa se foloseasca bani europeni. Dimpotriva, tot ce au facut, se vede ca pun accent pe PNDL. Bun si ala, doar ca din ce in ce mai mult mi se pare ca aici se creeaza un mecanism, prin care voi, primarii, sunteti pusi in situatia deosebit de penibila sa stati cu mana intinsa la Guvern, si daca aratati bine si faceti ce trebuie in alegeri, vi se da, si daca nu aratati bine sau nu faceti ce trebuie, nu vi se da. Ori asa nu se poate dezvolta o tara. Fiindca un primar reprezinta o comunitate care are pretentii legitime. Nu poti sa ii spui “tie iti dau, ca esti din partidul X, si tie nu iti dau, fiindca esti din partidul Y”. Este o discriminare inadmisibila intr-o tara care este membra si vrea sa ramana membra in Uniunea Europeana. Deci, aici am niste semne mari de intrebare si eu cred ca aici, la nivel de Guvern, se greseste, fiindca fondurile europene sunt disponibile, doar ca se folosesc mult prea putin.

Interventie: Domnule Presedinte, in opinia dumneavoastra, ca fost primar, considerati ca noi, primarii, ar trebui sa fim functionari publici sau demnitari? Care este opinia dumneavoastra vizavi de discutiile din ultima perioada din lumea politica, prin care se incearca reintroducerea alegerilor primarilor in doua tururi, dar nu se pomeneste nimic de alegerea Presedintelui Consiliului Judetean sau, eventual, un uninominal sau un mixt pentru parlamentare?

Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis: Domnule primar, aici am niste opinii foarte ferme si pot sa vi le spun foarte pe scurt.

Primarul este reprezentantul comunitatii, deci, prin definitie, demnitar. El reprezinta comunitatea. Nu poti sa degradezi un ales in functionar, fiindca asta ar fi. Peste tot, in democratiile consolidate, alesul este demnitar. El reprezinta vointa unei comunitati, fie ea mica, fie ea mare. Asta nu inseamna ca nu-i respectam pe functionarii publici, dar functionarul public nu este ales. El este pe o pozitie pe care a castigat-o, in varianta ideala, prin concurs, si pe care o ocupa. Deci, este meseria lui. Primar nu este o meserie, primar esti ales de comunitate. Deci, aici e clar.

Doi, alegerile locale pentru primari trebuie sa se desfasoare in doua tururi. Nu poti sa fii primar si sa te pui in fata comunitatii, sa spui “dragii mei, voi m-ati vrut, deci haideti sa faceti” daca esti ales cu 15%. Haideti sa fim seriosi! Si cred ca majoritatea dintre dumneavoastra va dati seama ca procentul cu care ai fost ales iti da mai multa sau mai putina legitimitate in discutia cu cetatenii. Pai, un fel te prezinti daca ai fost in doua tururi si ai luat, nu stiu, 50 si ceva, 60, 70, 80%, altfel te prezinti daca a candidat o puzderie de lume acolo, ai luat 15% si ai iesit primar. Si lumea zice “domnule, dar stai un pic, ca parca nu-i chiar super corect ce se intampla”.

Deci, nu argumentul sa coalizeze partidele ma face sa spun asta, ci legitimitatea data de o alegere care se duce in doua tururi si cel mai bun, care ia mai mult de jumătate din voturi, castiga. Asa trebuie sa fie.

Pentru presedintii de Consilii Judetene, altfel este chestiunea. Un judet nu este o comunitate cu o identitate proprie. Sigur, sunt judete care au identitati, care au steaguri, si asa mai departe, dar nu poti sa compari pe un presedinte de Consiliu Judetean cu un primar. In toata lumea, primarul reprezinta comunitatea. Restul sunt diferite entitati administrative. Deci, la presedinti cred ca nu este gresit sa ramana alegerea din Consiliul Judetean. Nu vad nevoia unui presedinte de judet ales de poporul judetului, ca nu prea exista acel popor al judetului. Judetele noastre sunt entitati administrative care au si ele un istoric, dar nu se poate compara cu identitatea unei comunitati, fie comuna, fie oras, fie municipiu.

La Parlament, noi am experimentat diferite chestiuni, care, sincer, au avut rezultate cateodata chiar discutabile. Deci, eu nu m-am simtit confortabil, si nu mi-o luati ca o critica pentru persoane, nu m-am simtit confortabil cand am vazut in Parlament tot felul de alesi care au ajuns acolo, dar nu pentru ca au avut niste rezultate in politica, ci pentru ca au stiut sa-si faca cunoscut programul pe alte criterii, mai degraba, hai sa le zicem, artistice. Cred ca pentru Parlament, in etapa in care se afla societatea noastra, alegerea pe lista de partid este potrivita, fiindca da inclusiv posibilitatea unui partid responsabil sa-si puna pe lista oameni, pe care, pe urma, ii trimite in comisiile de specialitate. Vedeti bine ca, in anumite comisii in Parlament, lucrurile nu avanseaza, fiindca partidele nu au oameni care se pricep pe domeniile acelea, sa le trimita in comisii. Ori, daca ai lista de partid, poti sa pui si un jurist, si un profesor, si un medic, si asa mai departe, ca sa ai pe cine trimite in comisiile de specialitate, sa se rezolve problemele la modul cel mai serios si nu in bataie de joc.

Interventie: Domnule Presedinte, suntem trei primari de orase din Republica Moldova, pentru noi, si afirm cu multa certitudine, Presedintele Romaniei, de 27 de ani incoace, tot timpul a fost si al nostru. Am spus lucrul acesta fiind constienti ca asa si trebuie sa fie. Dincolo de acest lucru, in drumul nostru, stiti ca am semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeana si drumul acesta este imposibil sa ni-l inchipuim daca nu trecem nemijlocit si daca nu suntem un tot intreg, dupa mine, si cu Romania. In ultimii ani, cunoasteti faptul ca s-au incercat diferite formule de colaborare, si pe linie de administratie publica centrala si pe linie locala, dar nu intotdeauna ne-am regasit acolo unde trebuia sa ne regasim. Incercam impreuna cu Asociatia Comunelor si cea a Oraselor sa apropiem comunitatile noastre, dar nu intotdeauna ne reuseste atat cat probabil ar trebui. Resursele financiare care vin din Romania catre Republica Moldova, si pe aceasta cale vrem sa va multumim, adeseori se pierd gauri macroeconomice ale Moldovei, fiind mai putin vizibile la nivel de comunitati locale si noi am fi vrut sa gasim o formula, prin structurile asociative ale Romaniei si cele din Republica Moldova, ca sursele care sunt sa vina direct prin parteneriatele pe care le au pentru ca adeseori ne trezim ca unii primari romani din Republica Moldova beneficiaza de mult mai putine resurse. Care ar fi viziunea Presedintelui Romaniei vizavi de o colaborare pe acest domeniu?

Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis: Vedeti, ati atins o chestiune foarte sensibila si imi face placere sa va pot raspunde pe scurt. Pentru mine, Republica Moldova este o preocupare constanta si o fac cu placere fiindca imi pasa. Imi pasa si, exact ce ati spus dumneavoastra, am constatat incă de la inceput, ca noi ajutam Moldova, dar lucrurile de multe ori nu ajung acolo unde trebuie si mi-am pus problema de ce este asa. I-am rugat pe unii specialisti sa verifice un pic si am ajuns la concluzia ca intentia, de regula, este foarte buna. Deci cineva vrea sa ajute pe cineva din Moldova, o comunitate, de multe ori, insa, acest ajutor se deruleaza pe cai neinstitutionale, pe baza de cunostinte, pe baza de prietenii, pe baza de venit întamplator intr-un loc. Si atunci, intr-adevar, au fost comunitati care au fost foarte bine sprijinite, s-au reabilitat gradinite, s-au adus microbuze scolare si asa mai departe. Deci, ajutor a fost si este in continuare, fiindca noi ne vedem ca actori principali pentru parcursul european al Republicii Moldova, am spus-o si o sustin in continuare. Insa, analiza noastra, ca sa nu fac o poveste lunga, a fost ca cea mai buna cale pentru a sprijini Republica Moldova este institutional si, de aceea, va încurajez la nivel asociativ sa colaborati. Sa colaborati la nivel de comunitate cu orase, cu comune infratite, sa se colaboreze la nivel de Guvern si toate acestea sa se faca cu sprijinul nostru, din Romania, dar impreuna cu partenerul moldovean, pentru ca atunci lucrurile pot intra intr-o ordine si toata lumea va intelege ce se intampla acolo. Deci, institutional si transparent cred ca se pot rezolva aceste probleme. Eu am semnale ca lucrurile s-au imbunatatit si mă voi implica sa avem in continuare o imbunatatire pe aceasta linie si, repet, interesul nostru este sa sprijinim Republica Moldova in parcursul sau european. Cred ca suntem parteneri, prieteni foarte apropiati si natural.

Interventie: Vreau sa va aduc in discutie o tema foarte importanta pentru noi. Este vorba de Dunare, putem sa o numim singura autostrada din Romania care nu va face niciodata gropi, dar ea nu este pusa in valoare de la Moldova Noua pana la Sulina. Sa stiti ca Dunarea este trista pentru ca vedem ca niciun vapor nu opreste la noi. Cred ca putem lua exemplul tarilor din Uniunea Europeana unde Dunarea este folosita ca un catalizator de dezvoltare a comunitatilor mici, cum suntem noi. Va aduc la cunostinta o chestiune care cred ca este dureroasa pentru intreaga Romanie, pe un proiect european, noi avem un punct de trecere a frontierei cu Serbia si nu suntem in stare sa avem o hotarare de guvern din 10 octombrie 2017. Am trecut pe la toti prim-ministrii, dar rezultatul este zero.

Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis: Domnule primar, dati-mi voie sa fiu de acord cu unele chestiuni, chiar daca ma dor si cu altele sa nu fiu de acord. A fi primar nu este o meserie, este o demnitate, este un noroc, este o oportunitate, cum vreti, si va spun: este cea mai frumoasa pozitie din politica. Va spun ca omul patit. Ai posibilitatea chiar sa faci ceva pentru comunitatea ta, ai posibilitatea sa intri in dialog direct cu cetatenii. In primul mandat este mai greu, pe urma o sa vedeti ca prindeti viteza si o sa vedeti si partea frumoasa a lucrurilor si probabil o sa vi se para pe urma mai plin paharul, chiar daca este tot pe jumatate. Iar, in ceea ce priveste Dunarea, este o tristete pe care o am de mai multa vreme. O parte tine de noi si de guvernele care nu se arunca neaparat sa rezolve problema, dar o parte tine si de felul in care este reglementata Dunarea si de intelegerile pe care le avem cu vecinii nostri. Pentru a rezolva o parte buna din aceasta chestiune, probabil stiti ca exista o initiativa speciala pe fonduri europene pentru Dunare, cred ca prea putin s-au folosit acesti bani, prea putin a existat un interes major si este pacat, dar nu, nu trebuie sa abandonam aici. O parte tine si de reglementarea bunei vecinatati cu Serbia, cu Bulgaria, cu Ungaria, dar sanse sunt. E trist cand vezi Dunarea asa, abandonata si te duci mai departe inspre centrul si vestul Europei si vezi ca toate raurile mari sunt folosite din plin si am putea si noi sa avem mult mai mult. Aici va trebui sa mai muncim mult.

Interventie: Vin cu o intrebare a carei tinta este o institutie care ar trebui sa fie competenta in Romania. Ea se numeste Avocatul Poporului. Noi, romanii, suntem spectatori la tot ce se intampla in aceasta institutie. Va intreb daca aveti in vedere sau puteti ca, in următorul mandat ca Presedinte al Romaniei, sa organizati un referendum pe aceasta tema, ca Avocatul Poporului sa fie ales de popor. Daca se numeste asa, asa consider ca ar trebui sa fie intr-un stat democratic.

Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis: Acum, drept sa va spun, Presedintele este ales de popor. Restul, sunt alesi de comunitati sau pe circumscriptii. Cred ca aici sunt doua chei, pentru a rezolva problema. Una este cheia bunei credinte si a independentei persoanei care ocupa pozitia de Avocat al Poporului, si aici, cu siguranta, mai avem de sapat.

A doua, insa, este Constitutia noastra, care Constitutie, cu siguranta, trebuie sa o luam la mana si sa vedem ce nu a functionat si unde putem sa intervenim. Ca sa va dau un exemplu: s-a facut multa vorbire, si se va face in continuare, despre Ordonantele de urgenta. Instrumentul Ordonanta de urgenta a fost creat pentru a da Guvernului posibilitatea ca, in reala urgenta, de calamitate sau de o criza economica, sau ceva, sa poata reactiona mult mai repede in plan legislativ decat Parlamentul, care are proceduri mai complexe.

Ce se intampla, insa, este ca vedem ca Guvernul legifereaza in locul Parlamentului pe justitie, pe economie, pe finante publice! Si lucrurile sunt cel putin foarte discutabile, daca e bine asa. Macar daca ar ramane acest instrument al Ordonantei, ar trebui, cel putin, inca cineva, in afara de Avocatul Poporului, sa ceara o verificare pe constitutionalitate. Or acest lucru, momentan, nu este cuprins in Constitutie.

Plus multe alte lucruri care ar trebui mai bine reglementate, si cred ca cea mai inteleapta abordare ar fi sa incepem sa discutam pe imbunatatirea Constitutiei, dar nu intr-un an in care avem si alegeri europarlamentare, in care avem, probabil, si referendum, in care si alegeri prezidentiale, ci intr-un an cand avem si o majoritate parlamentara bine intentionata si suficient de mare pentru a putea efectiv promova o astfel de reforma. Altfel, ramanem iarasi la nivelul de vorbe si nu se intampla nimic.

Deci, solutii exista, specialisti exista, insa trebuie sa avem in vedere si cadrul general, pentru a avea, in final, un rezultat care ne satisface si nu un rezultat care creeaza noi si noi nemultumiri, cum ultimele ordonante au generat fantastic de multa nemultumire.

Moderator: Si noi suntem cu ochii si cu gandul la aceasta revizuire a Constitutiei, si am incercat sa fundamentam doua chestiuni, pentru a vedea daca putem obtine dreptul de initiativa si dreptul de a ataca, la nivelul structurilor asociative, acele acte normative care, efectiv, ne influenteaza activitatea.

Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis: Da, este o chestiune care trebuie bine gandita, fiindca, in definitiv, vrem sa facem lucrurile mai functionale, mai bine asezate, si sa reflecte, pana la urma, vointa oamenilor.

Moderator: Domnule Presedinte, va multumim pentru timpul acordat!

Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis: Multumesc mult si succes in continuare!”