In cadrul evenimentului „Viitorul oraselor romanesti in contextul european al conceptului de dezvoltare locala” din data de 25 martie a.c., Presedintele Klaus Iohannis a avut urmatoarele interventii.
„In primul rand, vreau sa va multumesc
pentru invitatie, doamnelor si domnilor primari! Pentru mine, este o ocazie deosebita sa ma intalnesc
cu dumneavoastra, care veniti din administratia locala, care mi-a fost si,
recunosc, in continuare imi este draga. Cred
ca, in ce priveste problemele legate de administratie, de descentralizare,
subsidiaritate, si asa mai departe, suntem pe aceeasi lungime de unda, si cred
ca, prin acest fapt, putem chiar sa avem o discutie foarte aplicata.
Dar, inainte sa intram in chestiuni foarte concrete
sau principiale, cum doriti, dati-mi voie sa va intreb cat timp avem. Stiti,
initial, eu am un program cam strans, cum se spune, in seara asta. Trebuia să merg
repede de aici sa fiu gazda unui dineu pentru un musafir important si drag –
Regele Iordaniei trebuia sa vina. Dar, datorita diletantismului doamnei Prim-ministru,
care ne-a stricat relatia cu aceasta zona, nu mai este cazul. Regele Iordaniei
s-a simtit personal jignit de abordarea doamnei Prim-ministru la acel congres
din America si a contramandat vizita. Este o reala problema pentru Romania
asta, cred ca va dati seama. Romania a construit o relatie de incredere cu
lumea araba. Aceasta este una dintre putinele constante – a fost, cel putin,
pana ieri – una din putinele constante din politica externa a Romaniei, unde,
ca stat, am avut o atitudine ferma, corecta fata de parteneri. Acum, doamna a
reusit sa o puna pe butuci si pe asta. Asta nu e o gluma. E foarte, foarte
trist. Pentru ce? Pentru nimic. Dar nu vreau sa intru in chestiuni – as putea
sa va mai spun ceva despre partid, si asa mai departe – nu vreau, fiindca aici
nu am venit ca sa va tratez ca primari PSD sau primari PNL, sau de orice
altfel. Am venit sa va tratez ca primari care reprezentati localitatea care v-a
ales. Dar asta, ca sa intelegeti de ce, dintr-o data, putem sa stam chiar
cateva minute mai mult decat am avut initial planificat.
Doamnelor, domnilor primari, avem nenumarate
probleme nerezolvate in administratia locala, dar, inainte sa ajungem la ele,
dati-mi voie sa incep cu felicitari pentru Asociatia Oraselor din Romania. In
fond, suntem la ceas aniversar. 25 de ani este o realizare. Timp de 25 de ani,
asociatia dumneavoastra s-a implicat – si de multe ori, trebuie sa recunoastem,
cu rezultate foarte frumoase – si in procesul legislativ, si in discutii cu
multele, parca prea multele, guverne pe care le-am avut in acesti 25 de ani.
Ati avut perioade si foarte bune, cand ati gasit urechi deschise la guvernanti,
la Parlament. Ati avut si perioade mai dificile, cand guvernantii au trecut cu
lejeritate peste opinia administratiei publice, cum, de exemplu, acum cu
diferitele ordonante pe care, probabil, le-ati aflat de la stiri, de la emisiunile
de stiri. Sau de la Parlament, unde opinia dumneavoastra a fost total ignorata.
E destul de trist ca am ajuns inapoi in aceasta
faza. Va amintesc unora dintre dumneavoastra, care sunteti mai vechi in aceasta
demnitate, ca asociatiile administratiei locale s-au constituit intr-o perioada
de efervescenta, cand cei alesi local au vrut, si pe buna dreptate, sa aiba un
cuvant de spus cand se legifereaza despre administratia locala, despre
procedurile din administratie, si la inceput, daca va amintiti, aceste
asociatii chiar au fost luate in seama cand s-a vorbit despre legiferare,
despre bugete, de exemplu, si asa mai departe.
Important este sa nu uitam ce reprezinta
administratia locala. Administratia locala este partenerul direct al
cetateanului. Pana la urma, in majoritatea problemelor, primarul, nu va
intreaba daca sunteti de la PNL sau de la PSD, sau de la alt partid. Va
intreaba “domnule, cand imi asfaltezi drumul, cand introduci apa, cand
introduci canalizarea, cand se reabiliteaza scoala, cand pui termopane la
caminul cultural?”, si asa mai departe.
Ori, la aceste intrebari trebuie sa raspundeti.
Ca sa aveti raspuns, trebuie sa aveti doua lucruri, decizia si banii –
autonomie locala si respectarea principiului subsidiaritatii. Cam astea sunt
temele cele mai importante, si atunci relatia pe care o aveti cu cetateanul
este una foarte buna. Nu, asta este o problema frecventa, cred ca, nu stiu,
tine fie de functia mea, fie de vocea mea.
Nu vreau sa monopolizez intreaga discutie, dar
cateva teme trebuie sa le ating, fiindca sunt teme pe care ne-am întalnit si
acum mai multi ani, si acum.
In speta, doua le-as atinge, inainte sa ajungem
la intrebarile pe care, cu siguranta, le-ati pregatit acolo – descentralizare si
buget.
Despre descentralizare, fiindca, fara ea,
anumite lucruri se rezolva greu, am tot vorbit. Culmea este ca cei cu care am
vorbit acum cativa ani, si care au fost foarte vocali, ar avea acum painea si
cutitul, doar ca le-au incuiat in dulap. Nici nu se mai vorbeste in actuala
guvernare despre descentralizare. Mie, cel putin, mi se pare foarte ciudat,
fiindca, fara o descentralizare reala, care e dusa pana la sfarsit, nu o sa
aveti instrumentele pentru a raspunde cetatenilor. Deci, aici cred ca este
cazul sa revenim la un lobby foarte intens si sa vedem ce se poate face pe
descentralizare.
Doi, bugetul. Noi avem un buget national, sau
bugetul general consolidat, cu capitole de buget de stat, bugetul UAT-urilor,
in fiecare an. Probabil va amintiti ca legea spune asa: proiectul bugetului national
se prezinta obligatoriu Parlamentului pana in data de 15 noiembrie a fiecarui
an pentru anul urmator. De data aceasta, bugetul a fost prezentat de Guvern pe
11 februarie, dupa trei luni. S-a discutat, s-a modificat, eu am fost foarte
nemultumit cu acel buget. L-am numit, din capul locului, “bugetul rusinii
nationale”. Puteti fi de acord sau nu cu aceasta chestiune, dar va spun ca
sume importante sunt taiate la voi, nu de la administratia centrala. Ca sa nu
mai vorbim de sarcini suplimentare, care au ajuns tot la voi. Au fost luate de
la administratia centrala, date la administratia locala, nota bene, fara sursa
de finantare. Amintiti-va, asta a fost una din temele grele de la inceput, sa
nu se faca descentralizare, sa nu dea sarcini administratiei locale fara sursa
de finantare aferenta. Au ignorat-o, n-au avut niciun fel de treaba. Cred ca cei
care au scris bugetul, cel putin unii, ar fi trebuit sa inteleaga cum e cu
primariile. Altii, oricum, habar n-au avut vreodata cum e cu administratia
locala. Dar, asa cum e acum, e prost reglementata.
Am trimis bugetul la Curte, ca mi s-a parut ca
este foarte ciudat, dupa care l-am trimis inapoi in Parlament, sa il
imbunatateasca. Nu l-au imbunatatit, dar au incercat sa imi arunce mie vina, ca
de ce am intarziat bugetul. Eu l-am intarziat doua zile. O zi mi-a luat pana
m-am hotarat sa il trimit la Curte si o zi mi-a luat pana am scris materialul
si l-am trimis inapoi in Parlament. Restul, trei luni de la Guvern, plus,
probabil, inca doi, trei saptamani din procedurile de la Curte si de la
Parlament.
Una peste alta, m-am asteptat, sincer, de la
primari sa explice un pic guvernantilor de ce nu este bine asa. Dar poate
urmeaza si asta. Pana la urma, multa lume m-a intrebat: totusi, ceva nu se
simtea, de ce a intarziat Guvernul bugetul? Eu am un singur raspuns, si va spun
ca fost primar, fiindca stiu, pe urma, cum urmeaza agenda: nu vor sa dea bani
la investitii. Uite asa, cu bugetul unde suntem acum, este aprobat in martie,
stiti bine, pana se fac defalcarile, se face aprilie, pana ajunge la judet, e
mai, pană ajunge la voi, e sfarsitul lui mai, inceputul lui iunie. Ce investitii
mai începi la jumătatea anului? Nici nu merita sa te apuci, ca iesi cu
procedura dincolo, in anul 2020. Deci, asta este explicatia banala pentru ce
Guvernul a intarziat bugetul. Parerea mea, nu stiu, daca aveti alta parere,
sunt foarte curios sa o aud.
In orice caz, oricand aveti, ca asociatie, teme
pe care credeti ca vreti sa le discutati cu mine, va spun acum, aici, foarte
deschis: sunt disponibil. Asta este prima intalnire a noastra intr-un format
asa, putin mai informal. Mai bine mai tarziu decat niciodata. In concluzie, va
multumesc pentru atentie in aceasta prima parte si abia astept sa intram in
profunzime.
Moderator: Asociatia Oraselor a solicitat si va
solicita in continuare resurse legislative si institutionale ca sa poata sa isi
indeplineasca rolul pe care il au aceste unitati administrativ-teritoriale cu
statut de oras. Noi solicitam si dorim sa inteleaga intreaga clasa politica,
dar si partea executivului, atat Presedintia, cat si Guvernul, ca daca vrem sa
dezvoltam, trebuie sa mergem pe o politica de urbanizare si nicidecum pe acest
efect de ruralizare. Intotdeauna forta asociatiei noastre a stat in faptul ca
am trecut dincolo de barierele politice. Dorim ca orasele sa beneficieze de o
politica care sa permita dezvoltarea acestor servicii, gandindu-ne ca
beneficiaza nu numai cetatenii localitatilor respective, noi avem acest concept
de vreo 8-10 ani si ar fi interesant sa stim punctul dumneavoastra de vedere
fata de un asemenea concept.
Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis:
Bine ati spus, cele doua parti ale executivului, Presedintele si Guvernul. De
partea cu Presedintele sper sa va lamuriti acum, repede, ca aveti un partener
de discutie. Dincolo, evaluati singuri. Cred ca trebuie sa fim foarte constienti
de nevoia de dezvoltare. La municipii, si mai cu seama la municipiile mari,
problema se pune putin diferit. Ultimii ani au aratat ca municipiile mari se
dezvolta intr-un ritm alert si, in principal, pot gestiona pana si problemele create
de Guvern, de Parlament si asa mai departe. Nu acelasi lucru este adevarat
pentru municipiile mici si pentru orase fiindca nu aveti aceleasi resurse, cu
cateva exceptii notabile. Insa, oamenii din Romania, romanii, au dreptul sa
beneficieze de conditii bune, indiferent ca stau intr-un municipiu mare sau
intr-un oras mai mic, sau mai mare, sau pana la urma si intr-o comuna. Ar fi o
discriminare si ar fi nedrept fata de oameni sa spunem “OK, voi care stati
in orase, mai aşteptati un pic, ca avem alte preocupari”. Nu se poate
trata chestiunea asa. Si am crezut la vremea respectiva ca un raspuns la aceste
provocari sunt asociatiile de dezvoltare, in care au intrat si administratiile
judetene, si administratii municipale, si administratii orasenesti. Multe
situatii, de exemplu pe apa-canal, au functionat destul de bine, cel putin
exemplele pe care le cunosc eu direct au dus real la dezvoltarea oraselor si
comunelor implicate in aceste chestiuni. Insa, serviciile publice trebuie sa
fie de buna calitate si la acelasi nivel, indiferent de rangul localitatii si
pentru asta este nevoie sa vi se puna la dispozitie resurse suficiente si aici
nu vorbesc numai de bani, vorbesc si despre resursa umana, pentru a face fata
unei dezvoltari sustinute. Aceste lucruri, partial, pot fi rezolvate prin
asociatiile de dezvoltare, dar, partial, trebuie rezolvate efectiv printr-un
program al Guvernului. Deci este nevoie de dezvoltare. Nu este un moft, nu este
absolut deloc un moft si daca mergeti undeva si solicitati sprijin si ajutor,
sper ca nu sunteti vazuti ca niste oameni care cereti favoruri, fiindca nu
cereti favoruri! Cereti ceva care se cuvine comunitatilor pe care le conduceti
si cred ca este extrem de important sa se accentueze inca o data, si inca o
data, si inca o data acest lucru, fiindca dumneavoastra reprezentati
comunitatea, cetatenii care v-au ales tocmai sa le garantati aceste servicii si
dezvoltarea comunitatilor. Iar, daca vorbim acum specific despre orase,
probabil stiti mai bine ca mine, dar nu pot sa nu mentionez aceasta chestiune:
problema demografica. Oferta de servicii publice, acum, este diferita in
municipiile mari si in orase. A aparut si datorita acestui fapt, acestei
dezvoltari diferite, o migratie care va este defavorabila. Majoritatea oraselor
au o crestere a populatiei negativa, deci oamenii pleaca si acest lucru este
extrem de grav pentru o comunitate mica, fiindca din putinii care au fost
pleaca, si pleaca de obicei cine este apt de munca, cei cu pregatire foarte
buna si ramane comunitatea fara oameni valorosi si fara un sprijin foarte important.
Deci, asta este o problema extrem, extrem de sensibila si la ea contribuie, parerea
mea, semnificativ, lipsa resurselor pentru a oferi servicii publice de buna
calitate.
Interventie: V-as intreba o chestiune legata de
Ordonanta 114 si Ordonanta 79, pentru ca orasul meu are in derulare niste
proiecte mai vechi, avem si proiecte noi, inclusiv pe POR, pe bani europeni,
inclusiv pe PNDL. La toate aceste proiecte trebuie sa recalculam devizele
generale in functie de aceste ordonante, care au insemnat majorarea manoperei.
Ministerul Dezvoltarii, de exemplu, admite suma de bani din contractul initial
semnata, diferenta care s-a creat intre suma semnata si licitatie sa acopere de
acolo inclusiv cheltuielile din devizul general, din diverse si neprevazute.
Unele proiecte depasesc aceasta valoare si banii acestia trebuie sa ii punem
noi din bugetele locale sau credite, trebuie sa gasim solutii. Nu mi se pare
normal sa ramana lucrurile in felul acesta si la fel se intampla si cu
celelalte pe fonduri europene. Eu la ora asta derulez in jur de 30 de milioane
de euro per total. 30 de milioane de euro inseamna in bani vechi pentru mine o
majorare de 28 de miliarde de lei per total aceste devize, bani pe care trebuie
sa-i scot eu la un buchet de vreo 50 de miliarde pe care il incasez anual.
Deci, este o suma foarte mare si nu stiu cum sa rezolvam problemele acestea, si
nu este numai la mine, sunt convins ca si la ceilalti colegi se intampla
situatia asta, si mi se pare cumva ca guvernul ne zice
“Descurcati-va”. Multumesc frumos!
Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis:
Vedeti, aceasta este una dintre prolemele pe care le-am mentionat in repetate
randuri, dar guvernul, guvernele din ultima vreme nu s-au linistit. Guvernarea
trebuie sa se faca intr-un fel care este si sustenabil si previzibil. Or, exact
aceste lucruri nu se intampla. Nu vreau sa intru in detalii, cine, ce ordonante
creeaza, inventeaza la Guvern. Treaba lor, e Guvernul, ss-si rezolve problema.
Dar, dragii mei, credeti-ma, asa nu se poate conduce o tara. Nu poti sa vii in
28 decembrie cu o ordonanta care nu este corelata cu nimic altceva, sa o pui pe
masa, sa o aprobi si sa fie valabila de la inceputul anului, fara consultari cu
asociatiile de primari, fara consultari cu specialistii din domeniu, fara macar
a corela legislatia cu alte piese de legislatie, care, evident, sunt importante
in diferite domenii.
Sunt de acord ca un guvern poate sa schimbe
diferite abordari si pe fiscalitate, si pe licitatii, si pe orice, dar nu pot
sa fiu de acord ca aceste lucruri sa se faca pe picior, in ultimul moment si
fara consultari. Aceste modificari care, dupa parerea mea, sunt neavenite, dar
aceasta este parerea mea… Am argumentele mele, poate Guvernul are alte
argumente si zice că sunt foarte bune. OK! Trebuia inceputa discutia undeva
acum un an, consultati toti partenerii, la jumătatea anului trecut adoptata
legislatia, corelata urgent cu restul si atunci se putea intra in acest an cu o
legislatie care ii pune pe oameni in situatia sa poata gestiona problemele. Or,
aceasta metoda de a da ordonanta de urgenta, si pe urma vedem cine striga mai
tare, cu acela vorbim si rezolvam o parte din problema si restul sa se descurce,
este pur si simplu inacceptabila. Asa se poate rezolva eventual o criza sau o
calamitate, dar aceea trece repede, dar nu se poate sa se schimbe intreaga
regula pentru domenii mari din Romania fara consultari, fara sa dai timp
oamenilor sa-si pregateasca lucrurile. Altceva, ce sa zic? Aceasta este
problema: Guvernul nu lucreaza transparent, nu se consulta cu cei vizati de
legislatie si atunci problemele evident ca apar si fiecare balba si fiecare
corectura negandita agraveaza chestiunea, in loc sa o rezolve.
Moderator: Domnule Presedinte, noi subliniem de
multe ori ca poate in opinia publica se intelege gresit de multe ori si se
spune “Domnule, primarii n-au primit bani”. Eu nu cred ca primarii
sunt lipsiti… si nici colegii mei de aici nu cred ca primarii sunt lipsiti de
bani, de bani sunt lipsite colectivitatile locale, si ceea ce s-a intamplat
acum cateva saptamani este un lucru pe care noi nu-l putem trece cu vederea si
ne gandim ca este un lucru care poate sa reprezinte un precedent periculos. Ati
fost pus in situatia de a promulga o lege prin care primul oras a devenit
comuna. Noi consideram ca nu asta este directia! Directia este consolidarea
oraselor, asigurarea acelor servicii care sa poata face exact cum spuneati,
sa-l faca pe cel din orasel sa nu se duca neaparat la 80-100-120 de km pentru
un serviciu. Si avem in legislatie, avem oficii prefectorale, avem
posibilitatea sa echipam orasele cu foarte multe din institutiile de care
oamenii, agentii economici din acele colectivitati au nevoie. Sigur ca ne
ingrijoreaza pentru ca neintelegerea acestui fenomen corect si neascultarea
structurilor asociative. Noi spunem de ani de zile nu numai acestor guverne din
ultimul timp, am spus-o de peste 10 ani, daca nu facem o politica fiscala
corecta fata de agentii nostri economici, fata de cetatenii nostri, eu cred ca
ceea ce s-a intamplat in orasul care a devenit comuna chiar este rodul acestor
politici gresite. Dar nu intelegem ca la oras si la comuna exista niste
impozite si taxe total disproportionate si bazate pe nicio fundamentare. Sunt
aici colegi care nu stiu cum vor putea rezista, pentru ca sunt sub presiunea
cetatenilor, sunt orase care au facut referendumuri in aceasta directie. Noi nu
ne dorim, nu cred ca asta este directia corecta. Cred ca avem si aici primari
care sunt in aceasta situatie.
Interventie: Sunt primarul orasului Cazanesti,
cu o populatie de 3.500 de locuitori. Astazi, daca mergem in localitate, mai
gasim vreo 2.000, multi au migrat. S-a stat foarte mult pe loc din punct de
vedere al dezvoltarii din cauze politice. Imi pare foarte rau ca o spun, dar in
fata dumneavoastra, Presedintele Romaniei se spune intotdeauna: nu avem bani.
Domnilor, banii sunt o hartie. Noi facem banii. Ce nu avem noi si imi pare
foarte rau ca o spun, unii dintre noi – aparatul tehnic care sa produca. Avem
miliarde care ne asteapta la Uniunea Europeana, dar avem aparatul tehnic foarte
protejat de legi, de sindicate. Aceasta este realitatea. Am asfaltat doua
strazi, concret, in 2014 in localitatea noastra s-a facut un proiect de
asfaltare. A disparut proiectantul. N-a mai fost gasit. Bani din bugetul local,
din impozitele si taxele locale. In 2017 am reusit, am dat de proiectant, in
2018 am asfaltat cele doua strazi, cand sa le platim nu aveam carte funciara,
strazile nu erau ale noastre.
Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis:
Imi suna foarte cunoscut.
Interventie: Sa revenim la statutul de comuna.
Am inteles ca astazi in Senat, s-ar putea sa fie o informatie falsa, chiar
astazi in Senat se dezbate referendumul pe marginea revenirii statutului de
comuna a localitatii Cazanesti. Revenire inseamna regres, nu inseamna progres.
Eu sunt dintr-o localitate provinciala, de tara. La noi la tara o vorba
batraneasca spune in felul urmator: lac sa fie, ca broaste se gasesc. Daca noi
reusim sa dezvoltam din punct de vedere administrativ localitatea,
infrastructura, vin si investitorii. Dar la ce sa vina, la praf, la intuneric,
la noroaie? La ce sa vina, la lupte politice interne? Domnule Presedinte,
viitorul dezvoltarii este orasul, si nu intoarcerea la statutul de comuna. Multumesc!
Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis:
Fara îndoiala ca este usor de constatat in tarile mai dezvoltate, cu rezultate
foarte bune, ca exista o corelare stransa intre performanta intregii tari sau a
intregii societati si gradul de urbanizare. Nu este niciun secret. Pe de alta
parte, cred ca problema noastra in Romania este ca facem politici pe termen
scurt de multe ori si cu un interes electoral, deci o abordare electoralista. Amintiti-va
unii dintre dumneavoastra care sunteti mai vechi acolo ca ultima data cand s-au
transformat foarte multe comune in orase si sunt in principiu localitati pe
care le reprezentati, s-a facut tot peste noapte si tot din motive
electoraliste. Nu vreau sa spun acum ce partid a guvernat, stiti dumneavoastra.
Acum se vede ca lucrurile nu au fost bine gandite nici atunci, ca au fost gandite
pe termen scurt sau foarte scurt. Este normal, daca transformi o comuna in
oras, pai trebuie sa ii dai o sansa comunitatii, trebuie sa existe o grija
speciala din partea Guvernului ca nu numai denumirea intr-un tabel sa se
schimbe din comuna in oras, ci si comunitatea sa aiba sansa sa se dezvolte
corespunzator. Altfel, OK, am mai obtinut un primar de oras si au mai intrat
doi oameni in Consiliul Local… Acesta este rostul unei reforme in
administratia locala? Cred ca trebuie sa ajungem cu cat mai repede cu atat mai
bine la concluzia ca in aceste domenii nu trebuie sa ne jucam pe mandate de
patru ani sau cu interes electoralist, fiindcă pana la urma lucrurile se strica
de tot.
Interventie: Referitor la ceea ce spuneau
colegii mei, cred ca ar trebui cineva sa aiba intelepciunea si rabdarea si
interesul sa se aseze, intr-una din zile, la masa, sa se inceapa o discutie
pentru reorganizare teritorial-administrativa. Din pacate, in forma in care
suntem noi astazi organizati nu cred ca este cea mai eficienta forma, avand in
vedere numarul foarte, foarte mare de comune, numarul foarte, foarte mare de
primarii pe care noi le avem astazi. Dar din pacate cred ca toate partidele
de-a lungul vremii care s-au perindat la guvernare chiar daca au identificat
aceasta problema se tem foarte mult pentru ca este o pierdere, o erodare a
imaginii, atunci cand incerci o astfel de reorganizare , iar, din pacate pentru
noi, avem experienta de-a lungul a 20-30 de ani de la Revolutie incoace in care
indiferent de partidul care a condus sau guvernat la momentul respectiv,
indiferent chiar atunci cand au identificat sau incercat sa solutioneze o problema
corecta la nivel national niciodata, din pacate, pe aceste teme nationale nu au
reusit ca toate partidele sa se puna la aceeasi masa si sa incerce sa faca
front comun pentru o problema de interes national. Cand unul vine si propune
ceva foarte bine cei din opozitie incearca sa rastalmaceasca si sa creeze o
imagine negativa acelei probleme. Si din pacate, de-a lungul vremii, am avut
foarte mult de pierdut pe acest subiect. Eu cred ca o reorganizare
teritorial-administrativa ar fi fost de mare, mare interes pentru noi. Si al
doilea punct pe care as vrea sa-l ridic in fata dumneavoastra – o problema cu
care ne confruntam foarte multi dintre noi, cred ca poate fi numita o tema la
nivel national, este vorba, domnule Presedinte, de lipsa fortei de munca. Nu am
auzit si nu aud foarte des pe nimeni sa ridice aceasta temă, in conditiile in
care, stim cu totii, foarte multi tineri sunt plecati, foarte multi dintre cei
care pot munci sunt plecati afara din tara. Va spun ce se intampla la noi la Sannicolau
Mare, la un oras de 13.000 de locuitori, la un anumit moment dat am ajuns sa
avem aproape 10.000 de locuri de munca. Pentru ca erau foarte multe locuri de
munca si nu am avut muncitori, am incercat, in urma cu trei ani de zile,
impreuna cu toate institutiile statului care erau abilitate in acest domeniu sa
incercam sa aducem muncitori din altă parte, sa aducem muncitori din Serbia. Nu
am reusit acest lucru, iar astazi, ca si consecita, firmele şi-au deschis
puncte de lucru in Serbia si in alte tari. Cred ca si asta ar fi o tema, la
nivel national, sa vedem care ar fi mecanismul prin care, daca nu reusim sa-i
aducem inapoi, pentru ca pe cei care au ajuns la un trai mai bun in alte tari
va fi foarte greu sa gasim niste mecanisme prin care sa-i aducem inapoi, dar
macar pe cei pe care ii avem astazi aici sa facem cumva sa nu plece mai
departe. Va multumesc frumos!
Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis:
Multumesc, domnule primar! Ati reusit, in putine cuvinte, sa atingeti foarte
multe subiecte foarte grele. Nu cred ca putem sa gasim un raspuns exhaustiv
acum, dar as mentiona cateva posibile raspunsuri. Este vorba de infrastructura,
de mobilitate si de incurajarea tinerilor de a reveni acasa. Cam astea sunt
niste teme foarte, foarte grele. Fara o dezvoltare a infrastructurii este clar
ca lucrurile, in aceasta chestiune nu se vor schimba. Mobilitatea inseamna sa
dam nu numai infrastructura pentru a putea realiza miscarea fortei de munca, ci
si posibilitatea reala. Ca daca faci autostrazi si spui omului “nu are decat
sa-si cumpere masina si sa mearga la serviciu” poate unii o fac, poate
altii nu si-o permit. Si atunci trebuie sa revenim la un transport public care
nu este numai de buna calitate si pe care poti sa te bazezi, care trebuie sa
fie si la îndemana omului care vrea sa faca naveta pe o distanta mai mare sau
mai mica si sa nu-si dea toti banii pe naveta, cum, din pacate, se intampla de
multe ori. Pe de alta parte, uitati-va putin in sondaje. Si primul lucru, stiti
bine, intr-un sondaj”ce incredere aveti ca directia este cea buna?”
sau “vi se pare ca directia in care merge Romania este buna sau
proasta?” Daca v-ati uitat, cam toate sondajele din ultima vreme arata ca
intre 70% şi 80% dintre romani spun ca directia este gresita. Acesta este un
pesimism total, o neincredere totala, si aici nici nu are rost sa ne uitam in
jur, daca e ala sau ala vinovat, noi toti trebuie sa reparam, toti care stam in
politica. Indiferent ca unul e Presedinte, altul e ministru, altul e primar,
suntem toti intr-o situatie care nu poate sa continue asa, trebuie sa redam
romanilor increderea ca si in tara lor se poate trai. Si atunci o sa revina
unii. Pana nu ajungem acolo, nu o sa revina. Acum cativa ani, problema a fost
de bani, pur si simplu. Intre timp, daca va uitati in jur, chiar in comunitatile
voastre sunt destul de multe pozitii unde nu se castiga rau si totusi oamenii
din afara nu vin. De ce nu vin? N-au incredere. N-au incredere ca in Romania
lucrurile vor merge spre bine, n-au incredere ca cineva va da atentie calificarii
lui, deci problema meritocratiei… Trebuie sa o repetam atat de des pana cand
intelege toata lumea ca pana ce nu renuntam la acel principiu de angajat tot
neamul si toate cunostintele in loc sa angajam oamenii care sunt pregatiti
pentru posturile respective, nu o sa schimbam lucrurile. Si mai ales la tineri.
Studiile arata ca in ultima vreme, pentru tineri, si cei dinafara, romani care
lucreaza in afara, si pentru cei de aici care vor sa plece nu mai conteaza
chiar asa de mult banii, ca sunt multi oameni bine pregatiti care ar castiga si
aici. Pentru ei conteaza sa fie luati in serios si sa aiba o sansa de cariera
previzibila. Ca daca schimbi regula in fiecare an, ce cariera previzibila sa
ai? Si pentru tineri, credeti-ma, acest lucru conteaza. Oamenii vor sa isi
construiasca un viitor, or, pentru asta el vrea sa aiba din partea societatii o
anumita siguranta si deocamdata, dupa cum se vede, in Romania, nu au aceasta
siguranta. Se stie foarte bine ce trebuie facut, dar hai s-o facem. Ca pana ce
vorbim… Li s-a promis, dau un singur exemplu, li s-a promis moldovenilor ca
toata lumea se apuca serios de autostrada Moldova. Hai sa fim sobri. Unde a
fost seriozitatea? Cand au facut oamenii acel protest de 15 minute s-a dus un
ministru langa Bacau si a zis ca acum incepe el autostrada, si aia protesteaza
si ei fac autostrada. Dupa ce s-a terminat protestul, au plecat si muncitorii
acasa. E o bataie de joc si romanii vsd treaba asta si sufera. Trebuie si
guvernantii, si primarii, si toata lumea sa gasim solutii. Si asta nu este o
solutie pentru un partid, deci solutia trebuie sa vina de la intreaga clasa
politica. Si aici aveti un rol hotarator.
Moderator: Noi simtim ca se poate si
succesul pe care unele orase l-au avut in accesarea fondurilor europene ne da curaj.
Deci, din pacate, la solutiile pe care chiar solutiile numim noi pe care noi ca
asociatie le-am dat, nu se raspunde cu atata receptivitate si acum am lansat o
noua propunere, sper sa nu ne trebuiasca si ca la acest concept de oras,
centrul de dezvoltare. Domnule Presedinte, noi spunem ca avem nevoie de un fond
special, din care, indiferent de coloratura politica a primarului, sa putem
finanta si sustine cheltuielile neeligibile dintr-un proiect pe fonduri
europene. Daca noi am avea resurse sa acoperim aceste cheltuieli, am putea
absorbi mult mai multe din fondurile europene.
Interventie: Am o singura intrebare, pe care nu
vreau sa o adresez Presedintelui Romaniei, ci poate unuia dintre cei mai
performanti primari ai Romaniei. Domnule Presedinte, dacă ati fi in locul
nostru, cum ati reactiona acum?
Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis:
Ultima data cand am fost in situatia asta, nemaivazand alta solutie, am intrat
în politica nationala. Din pacate, nu pot decat sa confirm ce spune domnul
primar, cu care ne-am vazut in diferite faze si ma bucur sa aud lucruri foarte
bune despre localitatea pe care o reprezentati. Insa, lucrurile nu s-au
simplificat, nu s-au imbunatatit in administratia publica pe parcursul anilor,
si asta trebuie sa ne dea foarte, foarte serios de gandit.
Iar chestiunea cu fondurile europene, de atatea ori s-a vorbit, de atatea ori am vorbit despre fondurile europene. Dragii mei, sunt bani care pot fi folositi de Romania. Doar ca nu sunt folositi decat intr-o mica parte. Nu vreau sa intru acum in detalii, daca mai multi bani ar trebui sa ramana la POS sau la POR, daca ar trebui constituit la nivel guvernamental un fond de sprijin pentru comunitatile mai mici, fiindca eu inteleg foarte bine problema comunitatilor mici. Un municipiu mare dispune de resurse suficiente sa isi asigure cofinantare fluierand. Dar, pentru un oras care face un proiect care valoreaza cat bugetul pe un intreg an, nu are de unde sa vina, peste noapte, sau chiar in pregatirea proiectului cu o cofinantare, care, pentru bugetul local, este o suma imensa. Si aici s-ar impune un sprijin. Lucrurile acestea se stiu.
Toata lumea le cunoaste, guvernul le cunoaste, dar de la a sti pana la a face este cale lunga. Sincer, eu am impresia ca, cel putin aceste guverne din ultima vreme, nu doresc sa se foloseasca bani europeni. Dimpotriva, tot ce au facut, se vede ca pun accent pe PNDL. Bun si ala, doar ca din ce in ce mai mult mi se pare ca aici se creeaza un mecanism, prin care voi, primarii, sunteti pusi in situatia deosebit de penibila sa stati cu mana intinsa la Guvern, si daca aratati bine si faceti ce trebuie in alegeri, vi se da, si daca nu aratati bine sau nu faceti ce trebuie, nu vi se da. Ori asa nu se poate dezvolta o tara. Fiindca un primar reprezinta o comunitate care are pretentii legitime. Nu poti sa ii spui “tie iti dau, ca esti din partidul X, si tie nu iti dau, fiindca esti din partidul Y”. Este o discriminare inadmisibila intr-o tara care este membra si vrea sa ramana membra in Uniunea Europeana. Deci, aici am niste semne mari de intrebare si eu cred ca aici, la nivel de Guvern, se greseste, fiindca fondurile europene sunt disponibile, doar ca se folosesc mult prea putin.
Interventie: Domnule Presedinte, in
opinia dumneavoastra, ca fost primar, considerati ca noi, primarii, ar trebui
sa fim functionari publici sau demnitari? Care este opinia dumneavoastra vizavi
de discutiile din ultima perioada din lumea politica, prin care se incearca
reintroducerea alegerilor primarilor in doua tururi, dar nu se pomeneste nimic
de alegerea Presedintelui Consiliului Judetean sau, eventual, un uninominal sau
un mixt pentru parlamentare?
Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis:
Domnule primar, aici am niste opinii foarte ferme si pot sa vi le spun foarte
pe scurt.
Primarul este reprezentantul comunitatii, deci,
prin definitie, demnitar. El reprezinta comunitatea. Nu poti sa degradezi un
ales in functionar, fiindca asta ar fi. Peste tot, in democratiile consolidate,
alesul este demnitar. El reprezinta vointa unei comunitati, fie ea mica, fie ea
mare. Asta nu inseamna ca nu-i respectam pe functionarii publici, dar functionarul
public nu este ales. El este pe o pozitie pe care a castigat-o, in varianta
ideala, prin concurs, si pe care o ocupa. Deci, este meseria lui. Primar nu
este o meserie, primar esti ales de comunitate. Deci, aici e clar.
Doi, alegerile locale pentru primari trebuie sa
se desfasoare in doua tururi. Nu poti sa fii primar si sa te pui in fata
comunitatii, sa spui “dragii mei, voi m-ati vrut, deci haideti sa
faceti” daca esti ales cu 15%. Haideti sa fim seriosi! Si cred ca majoritatea
dintre dumneavoastra va dati seama ca procentul cu care ai fost ales iti da mai
multa sau mai putina legitimitate in discutia cu cetatenii. Pai, un fel te
prezinti daca ai fost in doua tururi si ai luat, nu stiu, 50 si ceva, 60, 70,
80%, altfel te prezinti daca a candidat o puzderie de lume acolo, ai luat 15%
si ai iesit primar. Si lumea zice “domnule, dar stai un pic, ca parca nu-i
chiar super corect ce se intampla”.
Deci, nu argumentul sa coalizeze
partidele ma face sa spun asta, ci legitimitatea data de o alegere care se duce
in doua tururi si cel mai bun, care ia mai mult de jumătate din voturi,
castiga. Asa trebuie sa fie.
Pentru presedintii de Consilii Judetene, altfel
este chestiunea. Un judet nu este o comunitate cu o identitate proprie. Sigur,
sunt judete care au identitati, care au steaguri, si asa mai departe, dar nu
poti sa compari pe un presedinte de Consiliu Judetean cu un primar. In toata
lumea, primarul reprezinta comunitatea. Restul sunt diferite entitati
administrative. Deci, la presedinti cred ca nu este gresit sa ramana alegerea
din Consiliul Judetean. Nu vad nevoia unui presedinte de judet ales de poporul
judetului, ca nu prea exista acel popor al judetului. Judetele noastre sunt
entitati administrative care au si ele un istoric, dar nu se poate compara cu
identitatea unei comunitati, fie comuna, fie oras, fie municipiu.
La Parlament, noi am experimentat diferite
chestiuni, care, sincer, au avut rezultate cateodata chiar discutabile. Deci,
eu nu m-am simtit confortabil, si nu mi-o luati ca o critica pentru persoane,
nu m-am simtit confortabil cand am vazut in Parlament tot felul de alesi care au
ajuns acolo, dar nu pentru ca au avut niste rezultate in politica, ci pentru ca
au stiut sa-si faca cunoscut programul pe alte criterii, mai degraba, hai sa le
zicem, artistice. Cred ca pentru Parlament, in etapa in care se afla societatea
noastra, alegerea pe lista de partid este potrivita, fiindca da inclusiv
posibilitatea unui partid responsabil sa-si puna pe lista oameni, pe care, pe
urma, ii trimite in comisiile de specialitate. Vedeti bine ca, in anumite
comisii in Parlament, lucrurile nu avanseaza, fiindca partidele nu au oameni
care se pricep pe domeniile acelea, sa le trimita in comisii. Ori, daca ai
lista de partid, poti sa pui si un jurist, si un profesor, si un medic, si asa
mai departe, ca sa ai pe cine trimite in comisiile de specialitate, sa se
rezolve problemele la modul cel mai serios si nu in bataie de joc.
Interventie: Domnule Presedinte, suntem trei
primari de orase din Republica Moldova, pentru noi, si afirm cu multa
certitudine, Presedintele Romaniei, de 27 de ani incoace, tot timpul a fost si
al nostru. Am spus lucrul acesta fiind constienti ca asa si trebuie sa fie.
Dincolo de acest lucru, in drumul nostru, stiti ca am semnat Acordul de
Asociere cu Uniunea Europeana si drumul acesta este imposibil sa ni-l inchipuim
daca nu trecem nemijlocit si daca nu suntem un tot intreg, dupa mine, si cu
Romania. In ultimii ani, cunoasteti faptul ca s-au incercat diferite formule de
colaborare, si pe linie de administratie publica centrala si pe linie locala,
dar nu intotdeauna ne-am regasit acolo unde trebuia sa ne regasim. Incercam
impreuna cu Asociatia Comunelor si cea a Oraselor sa apropiem comunitatile
noastre, dar nu intotdeauna ne reuseste atat cat probabil ar trebui. Resursele
financiare care vin din Romania catre Republica Moldova, si pe aceasta cale
vrem sa va multumim, adeseori se pierd gauri macroeconomice ale Moldovei, fiind
mai putin vizibile la nivel de comunitati locale si noi am fi vrut sa gasim o
formula, prin structurile asociative ale Romaniei si cele din Republica Moldova,
ca sursele care sunt sa vina direct prin parteneriatele pe care le au pentru ca
adeseori ne trezim ca unii primari romani din Republica Moldova beneficiaza de
mult mai putine resurse. Care ar fi viziunea Presedintelui Romaniei vizavi de o
colaborare pe acest domeniu?
Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis:
Vedeti, ati atins o chestiune foarte sensibila si imi face placere sa va pot raspunde
pe scurt. Pentru mine, Republica Moldova este o preocupare constanta si o fac
cu placere fiindca imi pasa. Imi pasa si, exact ce ati spus dumneavoastra, am
constatat incă de la inceput, ca noi ajutam Moldova, dar lucrurile de multe ori
nu ajung acolo unde trebuie si mi-am pus problema de ce este asa. I-am rugat pe
unii specialisti sa verifice un pic si am ajuns la concluzia ca intentia, de
regula, este foarte buna. Deci cineva vrea sa ajute pe cineva din Moldova, o
comunitate, de multe ori, insa, acest ajutor se deruleaza pe cai
neinstitutionale, pe baza de cunostinte, pe baza de prietenii, pe baza de venit
întamplator intr-un loc. Si atunci, intr-adevar, au fost comunitati care au
fost foarte bine sprijinite, s-au reabilitat gradinite, s-au adus microbuze
scolare si asa mai departe. Deci, ajutor a fost si este in continuare, fiindca
noi ne vedem ca actori principali pentru parcursul european al Republicii
Moldova, am spus-o si o sustin in continuare. Insa, analiza noastra, ca sa nu
fac o poveste lunga, a fost ca cea mai buna cale pentru a sprijini Republica
Moldova este institutional si, de aceea, va încurajez la nivel asociativ sa
colaborati. Sa colaborati la nivel de comunitate cu orase, cu comune infratite,
sa se colaboreze la nivel de Guvern si toate acestea sa se faca cu sprijinul
nostru, din Romania, dar impreuna cu partenerul moldovean, pentru ca atunci
lucrurile pot intra intr-o ordine si toata lumea va intelege ce se intampla
acolo. Deci, institutional si transparent cred ca se pot rezolva aceste
probleme. Eu am semnale ca lucrurile s-au imbunatatit si mă voi implica sa avem
in continuare o imbunatatire pe aceasta linie si, repet, interesul nostru este
sa sprijinim Republica Moldova in parcursul sau european. Cred ca suntem parteneri,
prieteni foarte apropiati si natural.
Interventie: Vreau sa va aduc in discutie o tema
foarte importanta pentru noi. Este vorba de Dunare, putem sa o numim singura
autostrada din Romania care nu va face niciodata gropi, dar ea nu este pusa in
valoare de la Moldova Noua pana la Sulina. Sa stiti ca Dunarea este trista
pentru ca vedem ca niciun vapor nu opreste la noi. Cred ca putem lua exemplul
tarilor din Uniunea Europeana unde Dunarea este folosita ca un catalizator de
dezvoltare a comunitatilor mici, cum suntem noi. Va aduc la cunostinta o chestiune
care cred ca este dureroasa pentru intreaga Romanie, pe un proiect european,
noi avem un punct de trecere a frontierei cu Serbia si nu suntem in stare sa
avem o hotarare de guvern din 10 octombrie 2017. Am trecut pe la toti
prim-ministrii, dar rezultatul este zero.
Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis:
Domnule primar, dati-mi voie sa fiu de acord cu unele chestiuni, chiar daca ma
dor si cu altele sa nu fiu de acord. A fi primar nu este o meserie, este o
demnitate, este un noroc, este o oportunitate, cum vreti, si va spun: este cea
mai frumoasa pozitie din politica. Va spun ca omul patit. Ai posibilitatea
chiar sa faci ceva pentru comunitatea ta, ai posibilitatea sa intri in dialog
direct cu cetatenii. In primul mandat este mai greu, pe urma o sa vedeti ca
prindeti viteza si o sa vedeti si partea frumoasa a lucrurilor si probabil o sa
vi se para pe urma mai plin paharul, chiar daca este tot pe jumatate. Iar, in
ceea ce priveste Dunarea, este o tristete pe care o am de mai multa vreme. O
parte tine de noi si de guvernele care nu se arunca neaparat sa rezolve
problema, dar o parte tine si de felul in care este reglementata Dunarea si de
intelegerile pe care le avem cu vecinii nostri. Pentru a rezolva o parte buna
din aceasta chestiune, probabil stiti ca exista o initiativa speciala pe
fonduri europene pentru Dunare, cred ca prea putin s-au folosit acesti bani,
prea putin a existat un interes major si este pacat, dar nu, nu trebuie sa
abandonam aici. O parte tine si de reglementarea bunei vecinatati cu Serbia, cu
Bulgaria, cu Ungaria, dar sanse sunt. E trist cand vezi Dunarea asa, abandonata
si te duci mai departe inspre centrul si vestul Europei si vezi ca toate raurile
mari sunt folosite din plin si am putea si noi sa avem mult mai mult. Aici va
trebui sa mai muncim mult.
Interventie: Vin cu o intrebare a carei tinta
este o institutie care ar trebui sa fie competenta in Romania. Ea se numeste
Avocatul Poporului. Noi, romanii, suntem spectatori la tot ce se intampla in
aceasta institutie. Va intreb daca aveti in vedere sau puteti ca, in următorul
mandat ca Presedinte al Romaniei, sa organizati un referendum pe aceasta tema,
ca Avocatul Poporului sa fie ales de popor. Daca se numeste asa, asa consider
ca ar trebui sa fie intr-un stat democratic.
Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis:
Acum, drept sa va spun, Presedintele este ales de popor. Restul, sunt alesi de
comunitati sau pe circumscriptii. Cred ca aici sunt doua chei, pentru a rezolva
problema. Una este cheia bunei credinte si a independentei persoanei care ocupa
pozitia de Avocat al Poporului, si aici, cu siguranta, mai avem de sapat.
A doua, insa, este Constitutia noastra, care
Constitutie, cu siguranta, trebuie sa o luam la mana si sa vedem ce nu a
functionat si unde putem sa intervenim. Ca sa va dau un exemplu: s-a facut
multa vorbire, si se va face in continuare, despre Ordonantele de urgenta. Instrumentul
Ordonanta de urgenta a fost creat pentru a da Guvernului posibilitatea ca, in
reala urgenta, de calamitate sau de o criza economica, sau ceva, sa poata
reactiona mult mai repede in plan legislativ decat Parlamentul, care are
proceduri mai complexe.
Ce se intampla, insa, este ca vedem ca Guvernul
legifereaza in locul Parlamentului pe justitie, pe economie, pe finante
publice! Si lucrurile sunt cel putin foarte discutabile, daca e bine asa. Macar
daca ar ramane acest instrument al Ordonantei, ar trebui, cel putin, inca
cineva, in afara de Avocatul Poporului, sa ceara o verificare pe constitutionalitate.
Or acest lucru, momentan, nu este cuprins in Constitutie.
Plus multe alte lucruri care ar trebui mai bine
reglementate, si cred ca cea mai inteleapta abordare ar fi sa incepem sa
discutam pe imbunatatirea Constitutiei, dar nu intr-un an in care avem si
alegeri europarlamentare, in care avem, probabil, si referendum, in care si
alegeri prezidentiale, ci intr-un an cand avem si o majoritate parlamentara
bine intentionata si suficient de mare pentru a putea efectiv promova o astfel
de reforma. Altfel, ramanem iarasi la nivelul de vorbe si nu se intampla nimic.
Deci, solutii exista, specialisti exista, insa
trebuie sa avem in vedere si cadrul general, pentru a avea, in final, un
rezultat care ne satisface si nu un rezultat care creeaza noi si noi nemultumiri,
cum ultimele ordonante au generat fantastic de multa nemultumire.
Moderator: Si noi suntem cu ochii si cu gandul
la aceasta revizuire a Constitutiei, si am incercat sa fundamentam doua
chestiuni, pentru a vedea daca putem obtine dreptul de initiativa si dreptul de
a ataca, la nivelul structurilor asociative, acele acte normative care,
efectiv, ne influenteaza activitatea.
Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis:
Da, este o chestiune care trebuie bine gandita, fiindca, in definitiv, vrem sa
facem lucrurile mai functionale, mai bine asezate, si sa reflecte, pana la
urma, vointa oamenilor.
Moderator: Domnule Presedinte, va multumim
pentru timpul acordat!
Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis:
Multumesc mult si succes in continuare!”
Leave a reply